„Manual” antispaga

Coruptia a atins apogeul. Exista voci care cer oficial, mai nou, redefinirea termenului de coruptie din Dictionarul Explicativ al Limbii Romane! Reprezentantii Transparency International s-au pronuntat pentru o redefinire a cuvintului coruptie. Ei vor propune Academiei Romane ca la urmatoarea editie a DEX coruptia sa fie definita ca „abuzul puterii in scopul obtinerii de beneficii personale”. La numai citeva zile dupa raportul dat publicitatii de catre Institutul de Politici Publice despre modul haotic de cheltuire a banului public, raport care, printre altele, arata ca Vrancea este un judet campion la capitolul cheltuirea banului de la buget in interesul PSD, Centrul de Asistenta Anticoruptie pentru Cetateni, al organizatiei Transparency International Romania (Asociatia Romana pentru Transparenta), intoarce cutitul in rana, demult deschisa, a coruptiei din Romania, publicind un raport a carui concluzie este mai mult decit dureroasa: coruptia trebuie redefinita! Practic, romanul va invata despre coruptie, va putea fi informat despre ce fapte se incadreaza la coruptie, despre „rechinii mari, medii si mici” din Romania si despre alte lucruri legate de coruptie. Centrul de Asistenta Anticoruptie a facut public un „Ghid Anticoruptie pentru Cetateni”, care poate fi consultat de oricine pe pagina de Internet a organizatiei Transparency International. Lasind la o parte utilitatea reala a acestui Ghid, aparitia lui arata clar la ce stadiu a ajuns coruptia din Romania: aproape ca o materie de predat in scoli! Ghidul contine informatii utile in domeniul legislatiei anticoruptie, informatii despre accesul la informatia publica, despre participarea cetateanului la luarea de decizii in administratie.
Unde reclamam coruptii?
Mai mult, pe site-ul organizatiei TI, cetateanul din Romania supercorupta poate afla unde sa se adreseze pentru a „reclama coruptii”, adresa intitulata dureros de sugestiv: „unde reclami coruptii”. De asemenea, fiecare poate consulta si rapoartele anuale ale organizatiei referitoare la dosarele anticoruptie instrumentate, precum si la stadiul de finalizare in care se afla acestea, isi mai poate arunca ochiul si pe evaluari ale coruptiei, facute de alte organizatii, pe sondaje referitoare la coruptie, „indicele platitorilor de mita!”, pe informatii despre independenta presei si pe multe alte lucruri „utile” (!!!) despre coruptie. Pe de alta parte, raportul aminteste scandalurile de coruptie care au zguduit Romania in ultimii ani, cu anumite concluzii despre modul in care organele abilitate in anchetarea acestora si-au facut datoria, precum si lacunele din legile care reglementeaza combaterea coruptiei. „Legea 161/2003 cere ca toti demnitarii si functionarii publici sa depuna declaratii de avere si declaratii de interese la inceputul si finalul mandatului, precum si anual, in caz de achizitii noi. Legea insa nu furnizeaza nici o modalitate de control a acestor declaratii, iar investigatiile oficiale se declanseaza numai pe baza unor reclamatii facute de o terta persoana. Cercetarile efectuate pina la aceasta data releva faptul ca prevederile in domeniu nu sint respectate sau chiar sint luate in deridere. (…) Un exemplu relevant legat de coruptia electorala este referendumul pentru adoptarea modificarilor la Constitutie. Evenimentul a cauzat critici acerbe din partea partidelor de opozitie si a organizatiilor civice si media, care au acuzat incalcarea legii referendumului in care se interzicea si se pedepsea mita electorala, inclusiv prin stimularea materiala a votantilor. Guvernul a respins insa aceste acuze, argumentind ca scopul demersurilor a fost unul laudabil. Ulterior, Curtea Constitutionala a validat referendumul.
Presa lupta pentru demascarea coruptilor
Presa a fost una dintre institutiile cele mai active in lupta contra coruptiei la toate nivelurile si a fost activa in sensibilizarea opiniei publice si fortarea Guvernului „sa ia decizii dureroase”, apreciaza TI. Raportul Transparency International reclama reforme si masuri concrete care sa consolideze domnia legii, sa atraga cresterea nivelului de trai si sa faca posibila dezvoltarea durabila a Romaniei, eventual prin efectul cresterii volumului investitiilor straine”, se arata in raport. Analiza celor mai recente masuri de prevenire si combatere a coruptiei in Romania (2000-2003) releva directionarea actiunilor anticoruptie si catre functionarii de rang mediu din cadrul structurilor guvernamentale sau catre fostii demnitari, alaturi de „mica functionarime”. Evaluarea autoritatii judecatoresti releva faptul ca s-a facut foarte putin pina la sfirsitul anului trecut pentru a creste independenta si autonomia acesteia fata de celelalte puteri in stat, desi Parchetul National Anticoruptie a inregistrat un grad mai ridicat de libertate in activitate. Reprezentantii TI Romania au spus ca in Raportul Global Romania figureaza cu „inalta coruptie politica”, conform unei situatii prezentate de World Economic Forum. Romania e intre cele 17% dintre statele cu nivel inalt de coruptie, in privinta platilor ilegale pentru decizii politice, alaturi de Argentina, Bolivia, Ecuador, Nigeria, Panama, Filipine. Romania e printre cele 41% dintre tarile cu inalta coruptie politica, la donatii ilegale catre partide, alaturi de Cehia, Croatia, Rusia, Slovacia, Turcia. „Reamintim totusi ca, pina in prezent, Justitia a prins doar citiva pesti mici si mijlocii. Noi mai avem rabdare!”, arata o analiza a raportului. Probabil ca, la nivelul administratiei judetului Vrancea, acest site va fi foarte util, atit sefilor din administratia „provinciei europene”, cit si celor din institutiile descentralizate, cel putin din punctul de vedere al accesului, obligatoriu, la informatiile de interes public. Spunem „probabil”, pentru ca sintem siguri ca acest site, www.transparency.org.ro nu le va stirni curiozitatea de a accesa Internetul, platit tot cu bani publici, pentru a vedea la ce categorie se incadreaza… (Sebastian OANCEA)