Nici un secret pe banii nostri!

Legea obliga la maxima transparenta orice "autoritate sau institutie publica, precum si orice regie autonoma care utilizeaza resurse financiare publice". Pentru a corespunde cerintelor impuse de actul normativ, fiecare institutie care functioneaza din bani publici va trebui, de acum incolo, sa asigure accesul publicului la informatii din oficiu sau la cerere, prin intermediul unui compartiment special. Infiintarea acestor structuri cu responsabilitati directe de informare si relatii publice devine, de altfel, obligatorie.
Raport de activitate public
Potrivit legii, exista informatii pe care orice autoritate sau institutie publica trebuie sa le comunice din oficiu. Acestea sint actele normative care ii reglementeaza activitatea, structura organizatorica si persoanele din conducere, sursele financiare, bugetul si bilantul contabil, programele si strategiile proprii si lista cuprinzind documentele de interes public. Institutiile vor trebui sa-l informeze pe cetatean, fara sa comenteze, si asupra modului in care el poate contesta o decizie. Toate aceste informatii "la vedere" vor mai trebui cuprinse intr-un buletin informativ anual, obligatoriu de altfel pentru toate institutiile care traiesc din banul public. In plus, fiecare autoritate isi va da publicitatii raportul anual de activitate, raport ce va fi publicat si in "Monitorul Oficial".
Oricare cetatean care va bate la usa unei institutii publice va trebui sa fie tratat cu maximum de respect. Daca va adresa in scris o cerere, el va trebui sa primeasca raspuns in 10 zile sau, in cel mai nefericit caz, in 30, in functie de amploarea documentarii sau de urgenta solicitarii. Nici cetateanul care nu are timp sau nu vrea sa faca o cerere scrisa nu poate fi ignorat, acesta primind informatia dorita fie pe loc, fie in maximum 24 de ore.
Cereti-va dreptul de a fi informati
Legea privind liberul acces la informatiile de interes public permite ziaristilor garantarea unei informari corecte, de vreme ce "activitatea de culegere si difuzare a informatiilor de interes public, desfasurata de mijloacele de informare in masa, constituie o concretizare a dreptului cetatenilor de a avea acces la orice informatie de interes public". Potrivit normativului amintit, fiecare institutie va trebui sa aiba un purtator de cuvint si sa organizeze, "de regula o data pe luna", conferinte de presa. Refuzul de a furniza informatii publice la cerere, sau incalcarea oricarei alte prevederi din lege, "constituie abatere si atrage raspunderea disciplinara a celui vinovat". Un cetatean care se considera lezat de functionarul abilitat a furniza informatii poate depune reclamatie, in urma careia este obligatoriu sa se dispuna o ancheta administrativa. Masurile disciplinare cit si informatiile publice solicitate vor fi trimise in scris cetateanului respectiv, in termen de 15 zile. In cazul in care o persoana nu este satisfacuta de modul in care drepturile sale au fost respectate de o institutie, poate face o plingere in contenciosul administrativ, in termen de 30 de zile. "Instanta poate obliga autoritatea sau institutia publica sa furnizeze informatiile de interes public solicitate si sa plateasca daune morale", se arata in lege.
Viata personala, inca un subiect interzis
Potrivit legii care va intra in vigoare din 2002 exista si informatii "tabu" pentru public, care sint deci exceptate de la liberul acces al cetatenilor. In aceasta categorie intra informatiile din domeniul apararii nationale, al sigurantei si ordinii publice, "daca fac parte din categoria informatiilor clasificate, potrivit legii", deliberarile autoritatilor sau datele ce privesc interesele economice si politice, daca fac parte din aceeasi categorie. Nu fac obiectul informarii publice nici informatiile privind societatile comerciale, daca aceasta aduce atingere principiului concurentei loiale, si nici datele personale. Informatiile despre anchetele in curs pot deveni "tabu" si ele, daca aducerea la cunostinta publicului poate periclita rezultatul cercetarii. "Informatiile care favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate sau o institutie publica nu pot fi incluse in categoria informatiilor clasificate si constituie informatii de interes public", se spune explicit in noua lege. In schimb, datele privitoare la viata personala a unui cetatean ajung in categoria "publice" numai daca ele afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice. (Lidia GROSEI)