Podurile judetului – ruinele pe care ne riscam viata zi de zi

Mai bine de jumatate din podurile Vrancei au perioada de exploatare depasita de ani buni. Din cauza lipsei banilor, autoritatile expertizeaza doar un pod pe an, iar lucrarile capitale se am?na mereu. Podul peste riul Putna, din Vidra, a fost expertizat ?n 1997, dar reparatiile recomandate nu s-au facut nici astazi. ?n acest ritm ne-ar trebui 200 de ani pentru a expertiza si aduce la standarde europene cele 212 poduri din judet. Cert este ca peste jumatate din podurile de cale ferata si rutiere din Romania sint mai vechi de 50 de ani, in conditiile in care durata normala de exploatare a unui pod nu depaseste 40 de ani. Specialisti in domeniul proiectarii si expertizarii podurilor se mira ca unele au picat de-abia acum si spun ca repararea acestora a fost privita cu dezinteres ani de zile. Mai grav este ca podurile de la C?mpeneanca si Naruja, construite ?n anul electoral 2004, au fost luate de apa la primele ploi. Ca si podul de la Cotesti. Imaginile cu celebrii catonieri de la capetele podurilor au ramas doar pe cartile postale.
Starea dezastruoasa a podurilor din Vrancea nu este un secret pentru nimeni si, oficial, nimeni nu recunoaste ca podurile stau sa cada, cu toate ca mai bine de jumatate au perioada de exploatare depasita. Din cele 212 de poduri din judet, 19 se afla ?n grija consiliilor locale, 65 s?nt poduri nationale, iar 128 s?nt poduri judetene. La ultimele inundatii, potrivit raportarilor facute de Prefectura, au fost afectate 58 de poduri si podete. Cauza principala a fost lipsa ?ntretinerii rampelor de acces si a albiei r?urilor. Conform standardelor internationale, un pod este garantat de constructor pentru minimum 40 de ani. Dupa aceasta perioada podurile ar trebui expertizate si efectuate, dupa caz, reparatii capitale. Aceleasi standarde spun ca un pod are nevoie de reparatii periodice ale rampelor de acces pe pod, de refacerea si ?ntretinerea partii carosabile si repararea sau ?nlocuirea parapetilor. ?n fapt, rampele nu se repara niciodata, iar majoritatea podurilor scoase din circulatie la inundatii, s-a datorat tocmai distrugerii acestor rampe. Situatia a devenit atit de critica incit ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, a refuzat sa spuna presei care sint cele 100 de poduri nationale monitorizate in permanenta pentru a fi depistate orice semne de prabusire a acestora. In aceste conditii, este greu de stiut cite poduri sint iesite din normele de siguranta, dar acest lucru il simt zi de zi soferii care le traverseaza. De exemplu, pe drumul Focsani- Andreiasu, reparat in urma cu un an, podurile au cazut unul dupa altul.
Starea podurilor din Vrancea
Din cele 212 poduri din judet, 65 s?nt nationale si s?nt monitorizate de Sectia de Drumuri Nationale Focsani. La inundatiile din iulie-august nici un pod important de pe drumurile nationale nu a fost distrus, doar cinci poduri mici, ?ntre Soveja si Lepsa. A mai fost avariat un pod pe DN 2, ?ntre comunele Reghiu si Andreiasu. Daca podurile au rezistat cit de cit, rampele de acces au fost cele care au avut de suferit si 15 poduri au fost ?nchise dupa inundatii. Vina este a celor care trebuiau sa supravegheze continu, ?n amonte si ?n aval, fenomenul de eroziune a malurilor si de distrugere a digurilor. De aceasta se fac vionovati Sectia de Drumuri Nationale Focsani, SC „Drumuri si Poduri” SA si consiliile locale. „P?na ?n septembrie 2004, am avut 245 km si 40 de poduri. Prin preluarea celor 155 de km de la drumuri nationale si 25 de poduri avem astazi 400 de km si 65 de poduri nationale. Majoritatea din aceste poduri a fost construita ?ntre anii 50-70 si necesita costuri ridicate la ?ntretineri si reparatii. Reusim sa efectuam lucrari generale de ?ntretinere si reparatii la cel putin 1 pod pe an. Asta s-a vazut si la ultimele inundatii c?nd nici un pod de pe drumurile nationale din cei 245 km nu a avut avarii importante. Podurile nationale afectate de pe teritoriul judetului au fost pe DN 2 (Valea Milcovului) si DN 24 (Valea Zabalei), adica pe drumurile preluate ?n septembrie 2004 de la drumurile judetene. Actualmente avem pentru expertizare podul de la km 12 de pe DN 23, la Rastoaca, l?nga Hanul Dumbravita. ?n 1997 am expertizat podul de pe r?ul Putna, la Vidra”, ne-a declarat Corneliu Stoian, directorul Sectiei Drumuri Nationale Focsani. Podurilor nationale din judet li se adauga podurile judetene si comunale, aflate, deasemenea, in stare critica. Drumarii spun ca ?n judet exista 128 de poduri judetene, ?n lungime de 5819 metri si 19 poduri comunale. ?n iulie au fost avariate patru poduri judetene si un pod mixt a fost distrus complet, la Vizantea-Livezi. Mai s?nt si poduri ale nimanui, cele de pe Valea R?mnicului, care nu tin, juridic, de nici o autoritate. De asemenea, pe teritoriul judetului exista si 87 de poduri de cale ferata. Dintre acestea, 35% au perioada de exploatare depasita de ani buni, iar trei au „decedat” la ultimele inundatii.
Podurile electorale au fost luate de ape
O categorie aparte de poduri o constituie podurile construite ?n perioada electorala mai-iunie 2004. Este vorba despre podurile din comunele Cotesti, Naruja si C?mpeneanca. Ultimile doua, ridicate ?mpotriva avizelor negative date de specialistii ?n domeniu, au fost luate de ape ?n luna iulie, fiind poduri metalice, realizate de catre militari, pe structuri de lemn. Cel de la Cotesti, care face legatura cu satul Budesti, realizat prin programul SAPARD a sc?rt?it de la ?nceput, desi s-au cheltuit o multime de bani din fonduri europene pentru realizarea lui. De fapt nu a cedat podul ca structura, ci rampele de acces, care s-au deteriorat de la primele ploi. Investitia de la Cotesti a costat aproape 12 miliarde de lei si a fost realizata de SC Constructii Feroviare – Grup Colas SA Iasi. „Este singura trecere de-a lungul acestui drum, care are o latime de cinci metri. Vom pune 5300 de tone asfalt si vom escava 10 -15 mii metri cubi de terasament. Lucrarea de baza este podul, care reprezinta aproximativ 60% din valoarea investitiei (20 miliarde lei, n.r.)”, declara anul trecut Dumitru Danila, directorul SCCF-Grup Colas Iasi. Lucrarile au inceput in campania electorala de la alegerile locale din iunie 2004, podul fiind inaugurat pe 29 octombrie 2004, in campania pentru generale, de Marian Oprisan, presedintele Consiliului Judetean, Miron Mitrea, Ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, si candidatii PSD Vrancea pentru alegerile generale. Daca podul de la Budesti se va strica, peste 4.500 de oameni vor ramine izolati. ?ntrebarea este cine plateste podurile electorale daca au fost realizate doar pentru ambitii politice?
Ce spun specialistii despre starea podurilor
„La podurile de pe drumurile nationale, ?n afara celor 4 avariate si a podului de la Reghiu, cu probleme la una din pile si a podului metalic de la Garoafa, unde s-a produs spalarea terasamentului rampei de acces-culeea Adjud, nu s-au ?ntregistrat probleme majore. Din verificarile vizuale, structura de rezistenta nu pare a fi afectata”, ne-a precizat Dragos Micu, Inspectorul Sef al Inspectoratului Judetean ?n Constructii Vrancea. Aceeasi concluzie este valabila si pentru podurile de pe drumurile judetene si cele comunale. Totusi „av?nd ?n vedere amploarea viiturilor ?nregistrate ?n aceasta vara, se recomanda verificari si expertizari efectuate de firme de specialitate autorizate special pentru acest tip de investigare”, ne-a precizat, inginer Cristian Prescornitoiu, inspector de specialitate ?n cadrul aceleasi institutii. Optimisti par si reprezentantii sectiei de Drumuri Nationale. „Podurile nu cad, dar multe poduri au vesm?ntul asfaltic degradat si nu ofera conditii ideale pentru conducatorii auto. Pe drumurile nationale de pe teritoriul judetului nu avem poduri pazite. Acest sistem a existat p?na prin anii 70, c?nd aveam celebrii cantonieri la podurile mari. ?n concluzie, cu toate degradarea pe care o prezinta podurile, nu exista constructii a caror structura de rezistenta sa fie grav afectata”, ne-a asigurat Corneliu Stoian, directorul Sectiei de Drumuri Nationale.
Inundatiile au trecut, asteptam cutremurul!?
?n concluzie, cele 212 poduri din Vrancea nu vor cadea, ?n regim de exploatare normal, dar se gasesc ?ntr-o stare de uzura avansata. Nici ?ndiguirile rampelor de intrare pe poduri nu s-au facut de ani buni cum nu s-au facut nici reparatiile capitale la podurile cu termenul de exploatare depasit. C?t timp nu avem cutremure si inundatii, gaurile din podurile Vrancei nu le vede nimeni, nici dezgolirea plilelor de sustinere si rampele de acces. Daca pina in 1990 exista obligatia expertizarii unui pod mare la fiecare doi ani si obligatoriu inaintea oricarei interventii asupra lui, in prezent verificarea mai are loc doar daca acesta urmeaza sa fie supus unor lucrari. Probabil, daca va cadea vreun pod si vor fi c?teva zeci de morti, atunci se vor gasi bani pentru expertizare si reparatii. Altfel spus, se va repeta istoria de la inundatii si p?na la proba contrarie podurile stau ?n picioare. C?t o vrea Dumnezeu! (Valentin MUSCA)