Huzureala indiana pe banii SIDEX

joi, 08 noiembrie 2001, 00:00
4 MIN
 Huzureala indiana pe banii SIDEX

Londra, marti, 6 noiembrie, 2001: LNM Holdings NV, membru al LNM Group si Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) au finalizat contractul de vinzare-cumparare de actiuni ale Combinatului Siderurgic SIDEX SA Galati. La ceremonia de semnare a documentului final au participat Adrian Nastase, primul ministru al Romaniei, aflat intr-o vizita oficiala in Marea Britanie pentru a promova investitiile straine in Romania, ministrul Ovidiu Musetescu, presedintele APAPS, si Lakshmi N. Mittal, presedintele Grupului LNM.
Prin acordul incheiat cu APAPS, LNM Holdings a achizitionat intregul pachet de actiuni Sidex detinut de Guvernul Romaniei, care se ridica la aproximativ 90% din totalul actiunilor SIDEX, in schimbul unei plati directe catre Guvern. In plus, LNM Holdings si-a asumat anumite obligatii referitoare la datoriile Sidex si s-a angajat sa investeasca minim 351 milioane de dolari, din care cel putin 251 de milioane de dolari vor fi investiti in primii 5 ani, in proiecte stabilite, iar restul in urmatorii 5 ani, investitiile avind ca principal scop imbunatatirea productivitatii, a calitatii si a portofoliului de produse, precum si ridicarea standardelor de protectie a mediului. LNM Holdings sustine ca va aduce 100 de milioane de dolari in capital de lucru si a consimtit sa nu reduca numarul de angajati pe o perioada de 5 ani de la data finalizarii, altfel decit pe motive naturale. In timp ce zeci de mii de siderurgisti de rind spera ca toate aceste promisiuni vor fi onorate si ca vor avea cu ce sa-si hraneasca familiile, noii patroni au atacat precum pieile rosii fondurile de investitii ale Combinatului. Nu ca sa retehnologizeze uzinele, nici sa modernizeze fluxul tehnologic. Ci pentru a-si creea un spatiu "mital" caracterizat printr-o opulenta care sfideaza conditia de pufoaica la care sint redusi otelarii. O groaza de bani care nu s-au dus pe apa Oceanului Indian pentru ca nu e vorba de rupii. S-au dus pe apa Dunarii, caci despre leisorii romanesti e vorba.
Primele investitii: birouri, masini, vile pentru indieni
Ispat Sidex are peste 27.000 de angajati si o capacitate de productie de otel de 5 milioane de tone metrice. Cea mai mare parte din livrarile actuale ale societatii, care se ridica la 3 milioane tone de otel, o reprezinta produsele plate, inclusiv tabla groasa.
Aproape ca nici nu ar mai trebui sa spunem faptul ca privatizarea Sidex – combinat care asigura 4% din productia industriala a tarii – este considerata cruciala pentru reforma economica din Romania. Mai degraba ar trebui sa mentionam care sint ranile ce au nevoie de o interventie imediata: lucrari de modernizare la majoritatea utilajelor productive, reparatii capitale, retehnologizare si refacerea stocului de materii prime care in momentul de fata a ajuns la zero. Pe aceeasi lista de prioritati se inscriu plata salariilor restante si a datoriilor catre furnizorii de materii prime.
La 30 octombrie, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si LNM Holdings N.V. au semnat un acord pentru un credit revolving de 100 milioane de dolari, pe o perioada de 1 an, pentru a finanta programul de investitii planificat si capitalul de lucru necesar. Desi creditul va fi returnat de Ispat Sidex, sa zicem ca problema pare a fi rezolvata. Cel putin pentru moment. O privire ceva mai atenta arata ca totusi, lucrurile nu stau chiar asa. Vom incerca asadar sa vedem incotro se canalizeaza banii proveniti din fondul de investitii al Combinatului si cit de arzatoare sint problemele carora proaspetii actionari majoritari ai colosului siderurgic le acorda prioritate.
In turnul administratiei care troneaza in ograda Sidex, s-au reamenajat 7 birouri moderne dotate conform standardelor occidentale: mobilier nou, ferestre termopan, aer conditionat, covoare persane, computere de ultima generatie. In aceste birouri s-au instalat ca niste adevarati maharajahi, reprezentantii domnului Mittal. Lucrarile au fost efectuate de o firma particulara, desi Combinatul are o echipa intreaga specializata in astfel de actiuni. Daca mai adaugam faptul ca tabla folosita la amenajari a fost importata din Turcia, cu toate ca acesta este principalul produs al colosului siderurgic, va puteti contura o imagine destul de clara a felului in care se cheltuie banii si a increderii pe care indienii o au in calitatea otelului romanesc. Dar asta nu e tot.
Amprenta stilului oriental si-a facut simtita prezenta din plin cind a fost vorba de relatiile interumane, la locul de munca. Statia de radioficare din Combinat anunta din ora in ora faptul ca se cauta soferi vorbitori de limba engleza. Va spunem imediat pentru ce. Conducerea Sidex a comandat 15 automobile Leganza si Nubira care vor fi folosite de reprezentantii noului actionar majoritar. Ca cei care au evoluat la microfon au pus carul inaintea boilor, pastrind intacte apucaturile mioritice, o dovedeste un fapt simplu: daca se dorea selectarea rapida a unor "driveri" anglofoni, firesc era ca anuntul sa fie facut in limba lui Shakespeare, ca sa se vada intr-adevar cine a inteles mesajul si deci, pe cine se poate baza indienii la capitolul conversatie, in caz de cursa lunga.
Am pastrat pentru final cele mai socante investitii: in cartierul Tiglina I, in zona "La francezi", se ridica o vila superba si un bloc cu 5 etaje. Edificiile cu pricina, construite de societatea "Vega 93" sint destinate evident, indienilor.
Desigur, toate aceste "mici cheltuieli" nu ar insemna nimic, daca, sa zicem, ar fi fost utilizati bani proveniti direct din buzunarul indianului Mittal. Lucrarile sint insa finantate din fondul de investitii al Combinatului. Va sa zica, in loc de ace pentru itarii combinagiilor, fotolii si limuzine pentru salvarii indienilor.
Intre timp, utilajele ruginesc in asteptarea lucrarilor de modernizare, furnizorii de materie prima refuza sa mai livreze marfa pentru ca nu si-au primit banii, iar o parte din salariatii Sidex tinjesc de mai bine de doua saptamini dupa lefuri. Wellcome to Sidex, mister Mittal. "Steel" loving you! (Marian COMAN)

Comentarii