Harta riscurilor in Iasi

O harta aproximativa realizata pe baza Planului de Analiza si Acoperire a Riscurilor elaborat de Primarie

Multe zone din municipiu sint considerate de risc in cazul unor calamitati. Un cutremur, alunecarile de teren sau inundatiile sint citeva dintre problemele care ar putea afecta mai mult sau mai putin viata si bunurile iesenilor.

La nivelul Primariei a fost centralizata o situatie cu toate aceste posibile probleme, dar si masurile care trebuie luate in caz de calamitate, intr-un Plan de Analiza si Acoperire a Riscurilor. In cazul unui cutremur, 23.000 de locuinte, adica aproximativ o cincime din total, sint vulnerabile. Exista si zone in care alunecarile de teren pot provoca daune considerabile.

"Este o solicitare legala. Noi avem planuri de masuri pentru toate tipurile de actiuni. Exista comitete de urgenta, se stie ce este de facut. Acum am realizat un centralizator", a precizat Mihai Chirica, directorul tehnic si de investitii al Primariei.

"Ziarul de Iasi" va prezinta astazi o situatie cu toate situatiile de risc care pot sa apara pe raza municipiului.

Cladirile mai vechi de 35 de ani sint primele expuse

Un cutremur cu o magnitudine mare ar provoca probabil cele mai mari probleme iesenilor. "Seismicitatea in municipiul Iasi este dominata de cutremurele de adincime intermediara care se produc in zona Vrancea. Din cauza faptului ca majoritatea cladirilor au fost construite inainte de anul 1977, cind nu existau norme de protectie antiseismica si din pricina uzurii produse la cladiri, exista zone expuse mai mult efectelor unui cutremur", se arata in materialul realizat de reprezentantii Primariei.

Astfel, cele mai afectate zone din Iasi ar fi zona Centrala, zona cuprinsa intre Podul Ros si Podul de Piatra, cu strazile Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga, soseaua Nationala si aleea Decebal. Probleme mari ar fi si in zona cuprinsa intre gara Nicolina, bulevardul Primaverii, Splai Bahlui si campusul universitar Tudor Vladimirescu.

Pe lista cu zone de risc in caz de cutremur se afla si cartierul Tatarasi, suprafata delimitata de strazile Vasile Lupu si strada Ciurchi, dar si cartierul Copou, in zona delimitata de strazile Costachescu, Carol I si Codrescu. Pe lista a fost inclusa si zona industriala.

"Un cutremur ce ar dura mai mult de un minut ar avea urmari destul de serioase, cel putin in cazul blocurilor mai vechi de 35 de ani si al caselor nationalizate, unele construite acum un secol", se mentioneaza in material.

Caramida, cel mai fragil material in caz de cutremur

Vulnerabilitatea unei cladiri in cazul unui seism este data de mai multi factori. Unul dintre cei mai importanti este vechimea cladirii. O cladire cu vechime mai mare are indice de vulnerabilitate mai mare. Normativele tehnice in vigoare la data constructiei sint si ele foarte importante. Apoi, o cladire foarte veche a trecut deja prin mai multe cutremure. In 1940 si 1977 au fost miscari seismice de intensitate ridicata, iar in 1986 si 1990, de intensitate medie. Uzura materialelor accelerata de intretinerea si exploatarea necorespunzatoare a cladirilor contribuie la stabilirea gradului de risc.

Conform reprezentantilor Primariei, din totalul de aproximativ 100.000 de locuinte, la urgenta unu, ar fi in jur de 3.000 de locuinte. In aceasta categorie intra cladiri cu pereti structurali din zidarie de caramida executate pina in anul 1964. "In aceste situatii, structura de rezistenta este din zidarie portanta, fara elemente din beton armat. La un cutremur, zidaria nu va prelua efortul de intindere care apare", a explicat Sebastian Peterca, fost sef al ANL Iasi.

Foarte vulnerabile sint si 5.000 de locuinte incluse in urgenta doi. Aceste cladiri sint construite dupa aceeasi structura ca si cele de la urgenta unu, dar intre anii 1964 si 1975. Majoritatea acestor imobile sint situate in cartierele Socola – Nicolina si Tatarasi. "La aceste cladiri, chiar daca au citeva elemente din beton, ele nu mai corespund normativelor actuale", a adaugat Peterca.

La urgenta trei au fost incluse 15.000 de locuinte. In urgenta trei – cladiri vulnerabile – sint cuprinse o parte din cladirile cu structura din diafragme prefabricate, in special cele cu goluri mari in diafragmele de la parter si cele executate in cofraje glisante. In cazul cofrajelor glisante, planseele se asaza in anumite puncte pe peretii portanti, nu pe intregul contur. Golurile mari in diafragmele de la parter sint intilnite in special in blocurile care au spatii cu alta destinatie decit locuinta la parter.

"Cele mai sigure locuinte sint cele construite dupa anul 2000. Atunci a fost o modificare importanta a normativelor. La Iasi, din 1977 cladirile sint proiectate sa reziste la cutremure de 7,5 grade pe scara Richter. Acest lucru inseamna ca pina la aceasta intensitate cladirile trebuie sa isi mentina capacitatea de utilizare neatinsa", a precizat Peterca.

La nivelul municipiului exista 62 de blocuri expertizate si incluse in categoria I de risc seismic. Cele mai multe sint pe strazile Decebal, Cantemir, Nicolae Iorga, soseaua Nationala, Splai Bahlui, Vasile Lupu, Ciurchi, aleea Rozelor. "Exista si alte blocuri situate pe strazile Cuza Voda, Vascauteanu sau dr. Vicol, care sint construite dintr-un tip de caramida putin rezistenta. La cel mai mare risc sint expuse casele nationalizate, foarte vechi. La un cutremur de 6 grade care dureaza mai mult de un minut, pot aparea fisuri sau se pot darima peretii. In aceeasi situatie se afla si spitalele mai vechi, precum Sfintul Spiridon, cel de Urgente sau Socola, care nu au beneficiat de mult timp de reparatii capitale", se mentioneaza in documentatia Primariei.

Noua versanti ai Iasului pot aluneca

La nivelul municipiului, alunecarile de teren se manifesta preponderent in lunile ianuarie-martie. Conform informatiilor puse la dispozitie de municipalitate, exista noua versanti cu probleme din punct de vedere al alunecarilor de teren.

Versantul Brindusa ar fi unul dintre acestia, cu zona cuprinsa intre soseaua Aroneanu, strada Moara de Vint, strada Spital Pascanu, strada Eternitate, bulevardul C.A. Rosetti si limita administrativa a municipiului.

Si patru zone ale versantului Tatarasi au probleme in ceea ce priveste alunecarile de teren. Una din zone este cuprinsa intre stradela Nicorita, strada Vasile Lupu, strada Delfini, strada Ciurchi, strada Miorita, strada Rojnita, strada Tatarasi. O alta zona este cuprinsa intre strazile Han Tatar, Vasile Lupu, aleea Parcului, strada Gradinari, strada Parcului, strada Mihai Voda Viteazul, strada Ciurchi. Alunecari de teren se pot inregistra si in perimetrul delimitat de strazile Fintinilor, Ignat, Vasile Lupu, trecatoarea Pricop, strada Ion Creanga, dr. Savini, stradela Ciric, strada Ciric, limita administrativa a municipiului. O a patra zona este intre strada Aeroportului, strada Holboca, strada Aviatiei, strada Aurel Vlaicu, strada Fintinilor, limita administrativa a municipiului.

Versantul Bucium este trecut de municipalitate pe aceeasi lista , terenul cuprins de o parte si de alta a soselei Bucium, pina la limita administrativa a municipiului. Versantul Cetatuia – Manta Rosie, zona cuprinsa intre strada Hlincea, bulevardul Poitiers, stradela Cazangiilor si limita administrativa a municipiului este si el mentionat de municipalitate.

Alunecarile de teren se manifesta si pe versantul Galata, in perimetrul delimitat de strazile Cicoarei, arhitect Berindei, soseaua Nicolina, strada Miroslava, aleea Tudor Neculai, strada Valea Adinca, limita administrativa.

Versantul Copou Est, zona cuprinsa intre mal drept Cacaina, bulevardul C.A. Rosetti, strada Cucu, strada Basota, strada Sararie, soseaua Sararie, soseaua Stefan cel Mare, aleea Grigore Ghica Voda, aleea Sadoveanu, limita administrativa, dar si versantul Copou Vest, intre aleea Sadoveanu, bulevardul Copou, strada si soseaua Pacurari, limita administrativa sint mentionate pe lista Primariei.

In aceeasi situatie se afla versantul Pacurari, intre strada Bancila, Pacurari, Muzicescu, strada si soseaua Arcu, dar si zona centrala cu terenul delimitat de strada Garii, strada Arcu, Cuza Voda, Elena Doamna, strada Cucu, Tudor Vladimirescu, Smirdan, Sfintul Andrei.

In municipiu exista si opt zone cu risc de acumulare a apelor pluviale. Acestea sint zona Bazar, zona industriala, zona Cotnari, zona strazii Ipsilanti, zona pasajului sub calea ferata din Galata, zona pietei Nicolina, zona platou Abator, zona pasarelei CUG. Autoritatile sustin insa ca nu exista pericolul major de a se inunda zone populate, care sa necesite evacuarea persoanelor.

–––

Blocurile incadrate in prima clasa de risc seismic
* Cantemir D. 5 (bd.), bl. B4
* Cantemir D. 9 (bd.), bl. B3
* Ciurchi 101, bl. F7
* Ciurchi 103, bl. F6
* Ciurchi 105, bl. F5
* Ciurchi 107, bl. F4
* Ciurchi 111, bl. F3
* Ciurchi 113, bl. F2
* Ciurchi 115, bl. F1
* Ciurchi 117A, bl. F8
* Ciurchi 123, bl. E3
* Ciurchi 125, bl. E2
* Ciurchi 127, bl. E1
* Decebal 2 (alee), bl. B7
* Decebal 4 (alee), bl. B6
* Decebal 6 (alee), bl. B5
* Iorga N. (bd.) 41, bl.P5
* Iorga N. (bd.) 43, bl.B6
* Iorga N. (bd.) 45, bl.P6
* Iorga N. (bd.) 47, bl.E1
* Iorga N. (bd.) 49, bl.G1
* Iorga N. (bd.) 51, bl.G2
* Iorga N. (bd.) 53, bl.E2
* Iorga N. (bd.) 55, bl.E3
* Iorga N. (bd.) 57, bl.E4
* Iorga N. (bd.) 59, bl.E5
* Iorga N. (bd.) 61, bl.F1
* Lapusneanu 24
* Lupu V. 104, bl. D5
* Lupu V. 110, bl. D4
* Lupu V. 120, bl. D3
* Lupu V. 126, bl. D2
* Lupu V. 132, bl. D1
* Lupu V. 86, bl. K1
* Lupu V. 92, bl. D7
* Lupu V. 98, bl. D6
* Nationala 180 (sos.), bl. A3
* Nationala 182 (sos.), bl. A2
* Nationala 184 (sos.), bl. A1
* Nationala 186 (sos.), bl. C1
* Nationala 188 (sos.), bl. C2
* Nationala 190 (sos.), bl. C3
* Nationala 192 (sos.), bl. C4
* Nicolina 15, bl. K1
* Oastei 2, bl. A1
* Primaverii 21, bl. A5
* Rozelor 20 (alee), bl. A6
* Rozelor 24 (alee), bl. K2
* Rozelor 32 (alee), bl. K3
* Rozelor 42 (alee), bl. K4
* Splai Bahlui 12, bl. B11
* Splai Bahlui 16, bl. B13
* Splai Bahlui 18, bl. B14
* Splai Bahlui 20, bl. B15
* Splai Bahlui 24, bl. C1
* Splai Bahlui 26, bl. A6
* Splai Bahlui 4, bl. B5
* Splai Bahlui 8, bl. B9
* Tutora 13, bl. A3
* Tutora 7, bl. A1
* Tutora 9, bl. A2
* Vladimirescu T. 34 (bd.)

––-

Mic ghid in cazul unei situatii de urgenta

In cazul declansarii unui cutremur, nu trebuie sa intrati in panica. Incercati sa numarati, rar, pina la 100. De regula, miscarile seismice au o durata de pina in 90 de secunde. Scarile sint elemente de constructii foarte sensibile la deplasarile diferentiate ale etajelor, si, chiar daca ar rezista, deplasarea pe scari sub efectul oscilatiei seismice este extrem de periculoasa.

De asemenea, iesirea de la etajele inferioare sau de la parterul unei locuinte nu este recomandata in timpul seismului. In astfel de momente, trebuie sa ramineti in locuinte, departe de ferestrele care se pot sparge si pot produce accidente, sa va adapostiti sub o grinda, un toc de usa solid, sub un birou sau o masa suficient de rezistente. Acestea pot feri oamenii de caderea diverselor obiecte, cum ar fi mobile suprapuse, lampi sau tencuieli ornamentale. In lipsa unor astfel de posibilitati, va puteti proteja stind la podea linga un perete solid, pe genunchi si coate, cu fata in jos, iar cu palmele impreunate trebuie sa va protejati capul, ceafa, sub tocul usii (care este intr-adevar solid si eficient, numai in cladirile de zidarie) sau intr-o zona sigura, dar si indepartata de peretii exteriori. Cind are loc un cutremur puternic, nu trebuie sa alergati inspre strada, ci sa va deplasati calm spre locuri deschise.

"Persoanele aflate in astfel de situatii de criza trebuie sa evite contorizarea timpului scurs pina la salvare, deoarece, in astfel de conditii, desi timpul pare nesfirsit, corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste perioada critica. In acest mod se explica rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile. Daca miscarea seismica a fost puternica, este putin probabil ca alte replici sa vina repede, acestea fiind, in general, mai reduse in intensitate", a declarat Silvia Spiridon, purtatorul de cuvint al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU) Iasi.

Daca ati fost surprins de o viitura, urcati-va la etajele superioare ale locuintei sau pe acoperis, pina la sosirea echipelor de salvare. In cazul in care considerati ca pericolul nu este atit de mare, mutati obiectele importante la etajele superioare si intrerupeti instalatiile de alimentare cu apa, gaze naturale si energie electrica. Usile si ferestrele trebuie incuiate pentru a nu fi distruse de vinturile puternice, de curentii de apa sau de obiectele duse de curentii de apa. Cind parasiti locuinta, nu va deplasati prin curentii de apa, intrucit puteti sa va pierdeti echilibrul si sa va puneti viata in pericol.

Riscul nuclear este considerat extrem de putin probabil la Iasi, data fiind distanta fata de centrala de la Cernavoda. In cazul unui accident nuclear, incercati sa ramineti in casa sau la subsol, pina la primirea altor instructiuni. Daca trebuie sa iesiti din casa pentru motive bine intemeiate, protejati-va folosind un echipament de protectie format din salopeta, caciula, manusi si bocanci sau cizme. Reveniti cit mai repede posibil. Spalati-va imediat folosind o sursa de apa curenta. Echipamentul de protectie utilizat trebuie impachetat si inchis in saci de plastic. Ferestrele si usile trebuie inchise ermetic cu banda adeziva. Trebuie inchise si gurile de aerisire, instalatiile de ventilatie sau de climatizare. Protejati, pe cit posibil, hrana si apa din exteriorul locuintelor prin acoperirea cu o prelata sau o folie de plastic. Este interzis consumul alimentelor care au fost expuse pe durata starii de urgenta.

Un mod de autoprotejare impotriva iodului radioactiv este de a lua pastile de iodura de potasiu. Pastila este mult mai eficienta daca este luata inaintea expunerii la iod radioactiv. In acest caz, pastila poate asigura o reducere a dozei incasate cu 98%. Daca este luata la patru ore dupa expunerea la iod radioactiv, pastila asigura o reducere a dozei incasate cu 50%. Administrarea de astfel de pastile trebuie facuta in cazul unei urgente. Persoanele care au nevoie de ajutor in cazul evacuarii trebuie sa agate la fereastra o pinza alba, care sa fie vizibila din strada. Mijloacele amintite nu ofera protectie daca persoanele stationeaza in atmosfera contaminata mai mult de 3-7 minute. Mijloacele prezentate mai sus se pot folosi si in cazul contaminarii radioactive.

Indiferent de situatiile de urgenta, fiecare familie ar trebui sa aiba pregatit un rucsac de urgenta. Acesta trebuie sa contina apa, alimente compacte si usoare, imbracaminte si incaltaminte, un sac de dormit, o trusa de prim-ajutor, un aparat de radio, o lanterna, un telefon mobil, un fluier, articole de igiena, acte personale si bani.