Afacerea huila

Conducerea "Termoelectrica" si-a tras prerogative de boier pe propria mosie. Cit timp a avut in subordine CET Iasi, capii societatii de stat au folosit filiala ieseana pentru a masca contracte paguboase pentru stat si pentru beneficiarii de caldura, dar favorabile unor firme private. In iarna 2001-2002, "Termoelectrica" a contractat huila de la doua firme inregistrate in SUA, de aproape 6 milioane de dolari. Carbunele nu era corespunzator pentru cazanele de la CET Iasi, dar "Termoelectrica" l-a bagat pe git Iasului. Buletinele de analiza ale celor doua firme erau umflate, pentru ca huila sa para corespunzatoare calitativ. De fapt, arderea carbunelui ar fi putut provoca explozia cazanelor de la CET, a caror retehnologizare a costat 15 milioane de dolari. In martie 2001, un cazan chiar a explodat datorita folosirii unor cantitati de huila necorespunzatoare. Cu toate acestea, "Termoelectrica" nu a reziliat afacerea, asa cum prevedea contractul.
Doua firme din SUA au adus zeci de trenuri de carbune rusesc la Iasi
"Clarimond European LLC" (CEL) si "Barton Pacific" (BP), ambele firme inregistrate in SUA, au adus sute de mii de tone de carbune la CET Iasi in ultimii doi ani. Huila furnizata de aceste doua firme provenea din Rusia. Capetele de pod ale celor doua societati comerciale erau firmele "Andami Comp" SRL din Bucuresti, pentru CEL, si "Centrul International de Afaceri" SA, din Iasi, pentru BP. Conform contractului pe 2001-2002, incheiat de "Termoelectrica", peste 100.000 de tone de carbune de la aceste doua firme americane trebuiau sa ajunga la CET Iasi. Pretul unei tone de huila era de 57 de dolari, deci contractul se ridica la aproape 6 milioane de dolari. Primele cantitati din contractul pe 2001-2002 au ajuns in vama Cristesti la inceputul lunii decembrie 2001. CEL a livrat in vama 7.866 tone de huila, iar BP 3.285. In total, peste 11.000 de tone de huila. Nici o lopata din acest carbune nu a fost descarcata din vagoane pina cind specialistii de la CET Iasi nu au facut analiza combustibilului.
Puterea de ardere era complet necorespunzatoare
Unul din cei mai importanti indici de analiza este volatilitatea carbunelui. Volatilitatea, factorul care determina capacitatea de ardere a carbunelui, trebuie sa fie mai mare de 22%, pentru ca procesul de ardere sa nu fie ingreunat si sa nu apara sincope in functionarea instalatiei de la CET. Din buletinele de analiza ale CEL si BP, reiesea ca volatilitatea huilei depasea chiar 23%. Analizele facute in laboratorul CET Iasi au demonstrat, insa, ca volatilitatea carbunelui adus din Rusia varia intre 15% si 16%. Practic, nici o galeata din acel carbune nu putea fi folosit in cazanele CET Iasi. Ca urmare, conducerea societatii iesene a refuzat sa primeasca huila. Vagoanele nedescarcate de carbune au blocat vama Cristesti aproape toata luna decembrie. Intre timp, intre CET Iasi si "Termoelectrica" se purta o corespondenta asidua. Buletinele de analiza de la Iasi au ajuns la Bucuresti, pentru a certifica lipsa calitatii huilei. In sens invers, conducerea "Termoelectrica" facea presiuni pentru ca huila sa fie acceptata de CET Iasi si arsa. Sa se fi incasat oare comisioanele de milioane de dolari si nu se mai putea da inapoi?
"Ne-au chemat la Bucuresti si ne-au cerut sa ardem carbunele"
Situatia a trenat pina la inceputul lunii februarie, cind conducerea "Termoelectrica" a renuntat la presiunile de culise si a apelat la metoda forte. "Ne-au chemat la Bucuresti si ne-au pus sa semnam un act prin care noi acceptam sa ardem carbunele necorespunzator", a declarat Dan Grecu, director comercial CET. Actul care a rezultat este o "minuta", inregistrata la "Termoelectrica" cu numarul 2.942/04.02.2002. In minuta exista un pasaj prin care conducerea societatii de stat recunoaste fara ocolisuri ca huila nu este corespunzatoare. "Huila energetica va fi scoasa din custodie si introdusa in consumul curent cu suport de flacara pacura", se scrie in minuta. Formularea "cu suport de flacara pacura" inseamna ca, pe linga huila, trebuia adaugata si pacura, pentru ca amestecul sa poata arde. Din partea "Termoelectrica" au semnat directorul general Ioan Marcu si directorii Petre Stroe si Ovidiu Pop. In cele din urma, in cazanele CET nu a mai intrat decit cantitatea de 11.000 de tone de huila care fusese livrata in vama Cristesti, restul cantitatii nemaifiind primit la CET Iasi.
O penalizare de risul curcilor
Reprezentantii din Romania ai firmelor CEL si BP nu au dat prea multe lamuriri in ceea ce priveste incidentul din vama Cristesti. Actionarii "Andami Comp" nu au putut fi gasiti telefonic pentru a-si prezenta un punct de vedere. In schimb, patronul "Centrului International de Afaceri", Viorel Roman, a explicat ca scandalul a fost ochestrat de firmele care aveau interese sa furnizeze carbune CET-ului. "«Barton Pacific» a trimis marfa buna, dar a fost altceva la mijloc. De fapt, au fost manevre ale celor mari, gen «Unicom Holding», care voiau sa preia contractele de furnizare", a spus Roman. Acesta a adaugat ca firma lui nu trebuia sa se ocupe decit de eventualele probleme aparute in derularea contractului "Barton Pacific". "Am si renuntat la comisionul care mi se cuvenea, in urma scandalului", a incheiat patronul "Centrului International de Afaceri". Oficial, conducerea "Termoelectrica" nu a infirmat ca a bagat pe git CET-ului Iasi carbunele necorespunzator. "CEL si BP au fost penalizate cu 10 dolari pe tona, din cauza ca au adus carbune prost", ne-a declarat Cezar Baciu, purtator de cuvint al "Termoelectrica". Baciu a mai declarat ca nu are cunostinta de motivele pentru care contractul cu cele doua firme americane nu a fost reziliat, preferindu-se doar penalizarea la plata. (Catalin PRISACARIU)
O investitie de 15 milioane de dolari pusa in pericol
Firma care a facut retehnologizarea de 15 milioane de dolari de la CET II Holboca, "Fortum Engineering Ltd" (FEL) din Finlanda, a impus standarde foarte stricte pentru huila folosita, printre care si cele privitoare la volatilitate. In cazul in care aceste standarde nu ar fi fost respectate, FEL ar fi renuntat sa mai pastreze in garantie aparatura de la CET. Din cauza practicilor "Termoelectrica", CET Iasi a fost la un pas de a pierde aceasta importanta garantie. Pe 29 martie 2001, un cazan de la CET II Holboca a explodat. "Probabil ca huila avea volatilitate scazuta si nu a putut intretine flacara la cazan. Din acest motiv, o parte din gaze au iesit din cazan nearse si s-au aprins la iesire, provocind explozia", a explicat Dan Grecu. Huila provenea de la firmele "Clarimond European LLC" si "Barton Pacific". (C.P.)
Aceeasi poveste si la Suceava
"Termoelectrica" a mai bagat si altor CET-uri pe git carbune prost. Exemplul cel mai apropiat de Iasi este cel al CET Suceava. Tot in decembrie 2001, "Clarimond European LLC", "Barton Pacific" si "Infinity Holding" au livrat, toate trei, aproape 10.000 de tone de huila. Povestea de la Suceava a fost parca trasa la indigo dupa cea de la Iasi. Nefiind corespunzatoare, huila a ramas in vama, pina cind "Termoelectrica" a decis sa-i oblige pe cei de la CET Suceava sa o arda, evident cu "suport de flacara pacura". Actul incheiat in acest sens este aceeasi minuta 2.942/04.02.2002, prin care fusese obligat si CET Iasi sa foloseasca un carbune cu volatilitate scazuta, deci periculos. (C.P.)