Bursele din Iasi abia rasufla

In Iasi sint doua burse de marfuri. Daca in ceea ce priveste numarul lor stam bine, nu acelasi lucru se poate spune despre nivelul tranzactiilor. Societatile producatoare din judetul Iasi livreaza lunar marfuri in valoare de aproximativ 1.300-1.400 miliarde de lei. Volumul tranzactiilor pe cele doua burse de marfuri autohtone ajunge la o medie lunara de aproximativ 65 miliarde de lei, o buna parte rezultat in urma compensarilor dintre firme. Volumul este considerat a fi mic atit de catre Adrian Iurcan, seful Bursei de Marfuri Iasi, cit si de Sorin Virlan, presedintele Bursei de Marfuri Moldova. Cauzele principale sint considerate de specialistii celor doua burse a fi, pe de o parte, mersul prost al economiei, iar pe de alta parte, slaba constientizare in rindul agentilor economici al rolului unei astfel de institutii.
Cartile de vizita ale burselor iesene
Actuala Bursa de Marfuri Iasi (BMI) a inceput sa functioneze inca din 1991, initial ca obiect de activitate secundar al firmei "Conex" SRL. A devenit societate de sine statatoare in 1993 cind, pe linga firmele din grupul "Conex", s-au alaturat ca actionari si citeva persoane fizice. Intre timp a devenit si membra a Uniunii Burselor de Marfuri din Romania, uniune ce grupeaza 13 burse de pe intreg cuprinsul tarii. Anul trecut volumul tranzactiilor efectuate prin intermediul BMI s-a ridicat la 50 de miliarde de lei lunar. Are ca si clienti activi un numar de 87 de societati din toata tara.
Bursa de Marfuri Moldova functioneaza din 1993 si are ca actionari 46 de firme. Anul trecut volumul tranzactiilor s-a situat la un nivel mediu lunar de 15 miliarde de lei. Are un capital social de peste un miliard de lei, este membru al Uniunii Burselor de Marfuri din Romania si al clubului Crans Montana. Numarul clientilor care apeleaza des la serviciile bursei Moldova este de 210. Sorin Virlan, presedintele Bursei Moldova, crede ca la ora actuala "nu exista un cadru legislativ foarte bine pus la punct pentru bursele de marfuri. Exista doar reglementari foarte generale. Dupa parerea mea, bursele se vor dezvolta la noi in momentul cind se va dezvolta si economia".
Nu ne comparam cu bursele occidentale
Activitatea zilnica in cadrul bursei iesene nu seamana cu ceea ce se intimpla la bursele occidentale. Adrian Iurcan, seful BMI, a explicat ca "la marile burse agentii economici stiu ca in fiecare saptamina intre anumite ore se organizeaza ringuri unde vin brokeri, angajati ai diferitelor case de brokeraj, cu misiunea de a vinde sau cumpara marfa. Vinzarile se fac prin strigare". O astfel de organizare presupune insa tranzactionarea zilnica a unui volum foarte mare de marfa, lucru care nu se intimpla in Iasi.
Iurcan spune ca in afara de acest inconvenient mai exista si cel al comenzilor in salturi. "Noi avem in baza de date sute de firme insa, ca si clienti activi, pentru care lucram regulat, avem doar 86, atit din Iasi, cit si din tara", a precizat seful BMI.
Cum au loc tranzactiile
Ringul clasic de la bursele din New York sau Chicago a fost inlocuit la BMI cu calculatorul propriu al fiecaruia din cei 7 directori de tranzactie. Ei primesc de la clienti cereri de vinzare a unor produse si au misiunea de a gasi cumparatori care sa ofere cele mai bune preturi. Pentru a elimina posibilitatea de a se trezi la un moment dat ca unul sau altul din cei doi virtuali parteneri de afaceri se razgindesc, bursa percepe garantii reprezentind un anumit procent din valoarea tranzactiei atit de la vinzator, cit si de la cumparator. In momentul incheierii tranzactiei garantia se returneaza, bursa oprindu-si un comision negociabil din valoarea marfurilor vindute.
Cazul in care agentii economici au de recuperat creante de la diferite societati care nu au bani lichizi sint frecvente in economia ieseana. Astfel, daca o firma "X" are de primit de la un beneficiar o anumita suma de bani pe care aceasta, din lipsa lichiditatilor, nu i-o poate plati decit in produsele proprii, directorul de tranzactie este cel care va gasi din baza de date a bursei o societate "Y" care are nevoie la un moment dat tocmai de produsul pe care il ofera la plata beneficiarul firmei "X". Astfel "X" isi recupereaza creanta iar "Y" isi primeste marfa.
Pentru doritori, Bursa asigura si transportul marfurilor
Printre clientii BMI se numara si "Tepro". Directorul societatii, Vasile Plugaru, spune ca a apelat doar ocazional la Bursa de Marfuri Iasi. "Am fost foarte multumit de colaborare. Ei sint in posesia unei baze de date ce cuprinde clienti din diferite domenii din tara. Noi, ca producator de teava, cunoastem foarte bine societatile ce activeaza in domeniul nostru".
Clienti activi din Iasi ai BMI sint fabrica de ulei "Unirea", "Iasitex", "Fortus" si "Antibiotice". Pentru clientii industriali, BMI si-a deschis acum o luna o casa de comenzi industriale cu servicii integrate. "Prin aceasta casa sintem capabili sa aducem unei societati marfa achizitionata prin licitatie la noi in curte. Dispunem de propriul parc de masini la «Adimet», asa incit clientul nostru nu mai trebuie sa-si caute si o societate de transport care sa-i duca marfa la destinatie la termenul stabilit", a declarat Adrian Iurcan. De exemplu, daca o firma are nevoie de ciment, ea nu trebuie decit sa aleaga dintre ofertele pe care i le prezinta angajatul bursei, sa realizeze contractul si sa precizeze termenul pina la care vrea sa aiba cimentul in curte. De transport se va ocupa BMI.
Se fac si licitatii pentru mijloace fixe
Un alt segment de care se ocupa BMI este cel al licitatiilor pentru mijloace fixe si active ale unor societati. "Multe firme au la vinzare diferite utilaje sau piese de schimb fara miscare. Altele au terenuri sau hale. Noi incercam sa le vindem la preturi cit mai bune", spune Iurcan.
El considera de asemenea ca, daca un simplu anunt de vinzare in presa are de obicei un impact local, licitatiile organizate la bursa au impact national, iar sansele de a obtine un pret bun sint mult mai mari. Unul din clientii burselor ar putea fi si Finantele, cu marfurile pe care le confisca de la diferite firme. Adrian Iurcan spune insa ca deocamdata reprezentantii fiscului prefera sa-si faca propriile licitatii, chiar daca legea le permite sa apeleze la bursele de marfuri. (Ana PRODAN)