Cit trebuie investit in industria ieseana

Mamutii industriei iesene ar putea fi vinduti pe un euro. Multi dintre ei au fost scosi la vinzare de citeva ori, insa, cu unele exceptii, nu au stirnit interesul nimanui. Prin vinzarea pe un euro, statul doreste sa urgenteze trecerea acestora in miini private. Potentialii cumparatori vor fi triati in functie de valoarea investitiilor asumate si de numarul locurilor de munca pe care le vor pastra sau eventual infiinta.
Din municipiul Iasi, cinci mari firme inca de stat au mai fost scoase la privatizare si nu si-au gasit pina acum petitori. Este vorba de "Avicola", "Fortus", "Iasitex", "Agmus" si "Terom". Inca una, "Tepro", isi asteapta rindul. Numai la acestea APAPS-ul va trebui sa atraga investitori dispusi sa scoata din buzunar cel putin 86 de milioane de dolari, investitii de care va depinde soarta a aproape 10.000 de salariati. Managerii recunosc la unison ca solutia pentru redresarea firmelor nu poate fi decit privatizarea cit mai rapida, eventual chiar pe un euro. Conditia principala este ca investitorii ce vor fi alesi de APAPS sa fie companii puternice, care sa poata sustine programe mari de investitii.
La "Fortus", investitii necesare de 30 milioane de dolari
La "Fortus", un studiu de fundamentare a unor investitii minimale arata ca in urmatorii ani aici trebuie investiti cel putin 30 de milioane de dolari in tehnologii. Pe lista de prioritati se afla mai multe obiective, printre care: reabilitarea unor utilaje, reorganizarea si retehnologizarea unor fluxuri de productie, lucrari de investitie privind reabilitarea centralei termice si reconsiderarea sistemului de incalzire. Dupa mai multe disponibilizari, combinatul a ajuns de la 11.500 de salariati in 1990 la 3.200 de salariati in prezent.
La Iasitex, utilaje depasite fizic si moral
"Iasitex"-ul, cu cei 2.150 de salariati ai sai, are nevoie de investitii minime de 2-3 milioane de dolari in prima faza. Directorul general Ioan Diaconescu spune ca "in Vest se schimba utilajele odata la 5 ani, iar la noi sint de mult timp depasite fizic si moral, acesta fiind si principalul handicap al societatii. Ca sa faci fata concurentei trebuie sa investesti permanent". Diaconescu spune ca din punctul lui de vedere "Iasitex" este atractiva deoarece are piata externa, este o societate organizata in circuit integrat cu sectii pornind de la filatura si pina la confectii. Este flexibila putind lucra partial in lohn si cu orice tip de fir.
"Agmus" are nevoie de 5 milioane de dolari
La "Agmus", societate cu un capital social de peste 15 miliarde de lei si cu 223 de salariati, investitiile minimale ar insuma 5 milioane de dolari in masini si utilaje moderne, tinind cont ca cele existente sint depasite si uzate atit tehnic cit si moral. Printre atuurile societatii, directorul Mihai Orzan a enumerat existenta unei echipe foarte bune de specialisti, existenta unui punct metrologic si o suprafata de productie foarte bine organizata. La capitolul minusuri, el a amintit datoriile foarte mari acumulate de societate la bugetul de stat care dateaza de pe vremea cind aici erau angajati peste 1.800 de salariati si care acum se ridica la peste 33 de miliarde de lei. "Agmus-ul ar fi trebuit privatizat pina acum. Eu m-as bucura foarte mult ca societatea sa fie privatizata. Pe un euro sau prin alta metoda, ea trebuie sa-si schimbe proprietarul cit mai repede" explica Mihai Orzan.
La "Tepro", 38 milioane de dolari
La "Tepro" dupa calculele directorului Vasile Plugaru sint necesari in urmatorii 4 ani investitii de aproximativ 38 de milioane de dolari. El a atentionat in mai multe rinduri ca o a doua privatizare ratata ar pune "Tepro" pe butuci. Singura solutie pentru fabrica si pentru cei peste 1.800 de salariati pe care o vede directorul general este vinzarea pachetului majoritar de actiuni unui grup metalurgic international foarte puternic. "Poate vinzarea fabricii in 1998 catre unul si mai pirlit decit noi, si vorbesc despre ceh, a fost si una dintre erorile facute atunci. Aceasta privatizare ne-a costat enorm", a afirmat Plugaru. El a explicat ca mutatiile petrecute in lume in industria metalurgica obliga "Tepro" sa "abandoneze productia din 1963, si sa inceapa sa patrunda pe piata constructiilor civile din otel si sticla, sau pe piata petrolului".
La "Avicola", "trebuie schimbat neaparat proprietarul"
"Avicola" Iasi are 220 de salariati, iar cea mai mare problema pe care o are acum este lipsa surselor de finantare. Ioan Cimpeanu, directorul general al societatii spune ca "intirzierea privatizarii este un punct slab al firmei, iar pentru a continua procesul de productie trebuie neaparat schimbat proprietarul, indiferent prin ce metoda". Cimpeanu spune ca "Avicola" poate fi atractiva in ochii unui investitor puternic datorita faptului ca printre altele este organizata cu o productie integrata de la gaini de reproductie la oua si pui de carne. Are de asemenea un abator cu certificat in Uniunea Europeana.
La "Terom" au inceput sa se vinda halele ramase libere
La "Terom", statul a incercat anul trecut de mai multe ori sa scape de pachetul de 94,6% din actiunile pe care le detine la aceasta firma. Desi mai multi investitori s-au aratat interesati de privatizarea combinatului, nici unul nu a depus oferta de cumparare. In lipsa unui investitor, conducerea "Terom" a trecut la aplicarea unui program propriu de redresare a societatii prin concentrarea activitatii si vinzarea unor hale ramase libere. Dupa calculele directorului general Ioan Ardelean, un program minimal de investitii ar necesita in jur de 3 milioane de dolari pentru modernizarea unor procese de productie. El a estimat ca investitiile totale necesare aici se invirt in jurul sumei de 10 milioane de dolari, suma foarte mare pentru orice investitor. Un alt motiv ce i-ar fi putut speria pe investitori este si numarul mare de salariati, care se ridica acum la peste 2.300. (Ana PRODAN)