Dezastru la capacitate

Examenul de capacitate, care s-a incheiat la sfirsitul saptaminii trecute, a facut mii de victime in rindurile elevilor ieseni. Astfel, din cei peste 11.300 de absolventi de gimnaziu care s-au inscris la capacitate au reusit sa promoveze doar in jur de 6.700, adica aproximativ 60% dintre candidati.
3.000 de parinti au protestat la centrele de admitere
Cele mai multe victime, dupa cum apreciau dealtfel si inspectorii scolari, a facut proba de Limba si Literatura Romana, examen la care au picat citeva mii de elevi. Rezultatele dezastruoase inregistrate la examenul de capacitate a stirnit reactii violente in rindul a mii de parinti nemultumiti de notele pe care le-au luat copiii lor. Ieri, la cele cinci centre de admitere, s-au adunat peste 3.000 de parinti, care au cerut profesorilor corectori sa le explice notele mici cu care au apreciat lucrarile candidatilor. Din pacate insa, nu toti parintii au putut discuta despre teze cu profesorii corectori deoarece multi dintre acestia au refuzat sa se prezinte la centrele de examen, motivind ca sint foarte obositi in urma corectarii celor citeva mii de teze de la capacitate. Pina ieri, la centrele de examen au fost depuse peste 1.500 de contestatii, parintii sperind ca o recorectare a tezelor le va da copiilor sansa de a urma, in continuare, un liceu. "Baremul este barem si nu avem ce face. Unii parinti au inteles acest lucru si si-au retras contestatiile dupa ce au vazut tezele", spune Mihai Dumitriu, seful ISJ. Astfel, din cele peste 1500 de contestatii au mai ramas in jur de 600 de parinti care si-au pastrat nemultumirea si dupa ce au vazut lucrarile. Dupa cum ne-a informat seful ISJ, rezolvarea contestatiilor si afisarea rezultatelor finale se va face in cursul zilei de astazi.
Prima varianta: examenul la Romana a fost prea greu
Tot ieri, citeva sute de parinti nemultumiti de rezultatele capacitatii au anuntat ca vor merge la Inspectoratul Scolar si vor adresa un memoriu Ministerului Educatiei, cerind o a doua sesiune a capacitatii. Profesorii si inspectorii scolari spun ca rezultatele slabe obtinute anul acesta ar trebui sa dea de gindit atit ministerului, profesorilor, cit si elevilor si parintilor. Cauzele acestor rezultate sint apreciate de catre profesori ca fiind ample si destul de greu de dezbatut. De asemenea, multi dintre ei sint alaturi de parinti, sustinind ideea celei de-a doua sesiuni a capacitatii. "Subiectele au fost destul de grele si elevii au avut foarte mult de scris in cele doua ore avute la dispozitie. Cred ca aceasta va determina o analiza asupra modului cum se desfasoara invatamintul romanesc. Sper ca ministerul sa revina asupra deciziei si sa organizeze o a doua sesiune a capacitatii pentru a da o sansa in plus elevilor", considera Carmen Losonczy, directoarea Liceului de Informatica "Grigore Moisil".
A doua varianta: acesta este nivelul real al elevilor
Alti profesori cred ca rezultatele slabe pot fi puse pe seama lipsei de interes a elevilor, a familiilor acestora sau chiar a profesorilor. "In scolile de la tara frecventa de la ore este destul de redusa. De asemenea, in aceste scoli sint foarte multi profesori necalificati, care nu desfasoara un proces de invatamint corespunzator. Pe de alta parte, familiile dezorganizate si mediul economico-social din care provin multi elevi este principala cauza a rezultatelor slabe de la acest examen", precizeaza Dumitru Donescu, inspector scolar de Limba Romana. O alta parte a profesorilor spun ca, pur si simplu, acesta este nivelul real al invatamintului romanesc si ca rezultatele slabe sint datorate faptului ca anul acesta a existat o foarte buna organizare a capacitatii, care a exclus toate posibilitatile de fraudare. Totusi, proportia de 60% a elevilor admisi la capacitate, deci care au dreptul sa dea la un liceu, poate avea consecinte sociale, de aceeea o a doua sesiune a capacitatii ar fi de dorit. "Cred ca este pentru prima oara cind rezultatele infatiseaza o situatie de fapt a invatamintului romanesc. Este posibil ca locurile la licee sa nu se ocupe, ceea ce inseamna ca vor ramine multi profesori fara catedre. De aceea, ar fi buna organizarea unei a doua sesiuni de capacitate", sustine Seryl Talpalaru, directorul Liceului "Emil Racovita". Din punctul lui de vedere, o a doua sesiune a capacitatii este mai indreptatita decit o a doua sesiune de bacalaureat. "Daca nu vor intra la liceu, acesti copii vor ramine fara sansa. In schimb, un absolvent de liceu care nu ia bacalaureatul ar putea foarte bine sa se angajeze undeva", a mai precizat Talpalaru.
Ministerul nu accepta repetarea capacitatii
Desi profesorii ieseni considera o a doua sesiune de capacitate ca fiind o necesitate, conducerea Ministerului Educatiei refuza categoric o astfel de idee. "Nici nu se pune problema. Daca nu intra la licee, ei pot merge la scoli profesionale, unde nu se cere capacitatea. Cred ca prea ne-am obisnuit cu un procent de promovabilitate de 100%. Cred ca acesta a fost nivelul si pina acum, numai ca notele se mareau artificial", spune Vasile Molan, secretar de stat in Ministerul Educatiei.
Profesorii au corectat pina la epuizare
Cu toate ca examenul de capacitate a afectat mii de elevi, care se vad astfel nevoiti sa renunte la visul de a urma un liceu, sesiunea de anul acesta a capacitatii a creat victime si in rindul profesorilor aflati in comisiile de corectare. Astfel, in cele cinci centre de corectare a tezelor au fost mai multe cazuri de profesori care au lesinat, care au facut crize de spasmofilie si chiar de epilepsie. Principala cauza a acestor incidente a fost timpul foarte scurt in care profesorii au trebui sa corecteze cele citeva zeci de mii de teze adunate de la candidatii din tot judetul. Rezultatul a fost o munca "inumana", dupa cum a caracterizat-o un profesor corector, care i-a facut pe unii dintre profesori sa clacheze atit fizic, cit si psihic. "A fost, efectiv, eroic ceea ce au facut profesorii corectori. Cred ca graficul examenului nu a fost bine gindit, mai ales ca s-au suprapus contestatiile la Limba romana cu pregatirea biletelor pentru bacalaureat la aceeasi disciplina", a precizat Seryl Talpalaru, directorul Liceului "Emil Racovita". Talpalaru spune ca in centrul de examen la care a fost presedinte a intilnit profesori care nu au dormit noaptea pentru a-si termina treaba si spune ca multi dintre ei nu au reusit sa faca fata ritmului "dracesc" de munca. El considera ca mai trebuia cel putin o zi sau doua in plus pentru ca profesorii sa fi muncit in conditii omenesti si normale. Nemultumiti de timpul scurt si de conditiile de presiune in care au lucrat, multi dintre profesori spun ca nu mai vor sa faca parte din comisiile de bacalaureat si ca la anul nu vor mai accepta nici comisiile de capacitate. Inspectoratul Scolar spune insa ca, in ciuda stresului, profesorii vor veni pentru ca au nevoie de bani. "A fost, intr-adevar, un ritm intens si au fost unele cazuri de lesin sau de crize de lipsa de calciu printre profesorii corectori. Totusi nu cred ca nu vor mai face parte din Comisia de bacalaureat. Asa spun in fiecare an, ca nu mai vor sa faca parte deoarece este obositor, insa, pina la urma, nevoia de bani invinge", ne-a declarat Victor Geangalau, inspector ISJ responsabil cu examenul de capacitate.
La nivel national, trei elevi din sapte nu au trecut de capacitate
Rezultatele la examenul de capacitate din acest an a fost mai slab decit au estimat organizatorii concursului, doar 69,23 la suta dintre participanti promovind testul, a declarat ieri secretarul de stat in Ministerul Educatiei si Cercetarii, Vasile Molan, presedintele Comisiei Nationale de Examinare. "Rezultatele la concurs sint putin mai slabe decit ne-am asteptat, dar corectarea pe centre, si nu in scoala, atesta faptul ca, in sfirsit, examenul poate fi considerat test national", a declarat Molan. Cele mai slabe rezultate au fost inregistrate in judetele Calarasi – 50,88 la suta; Tulcea – 56,47 la suta; Dimbovita – 57,09 la suta; Covasna – 57 la suta; Mehedinti – 58,34 la suta si Caras Severin – sub 60 la suta. In judetul Suceava si in municipiul Bucuresti, promovabilitatea a fost de peste 80 la suta. In restul judetelor promovabilitatea a fost intre 60 si 80 la suta. Potrivit presedintelui Comisiei de capacitate, dupa contestatii, ponderea promovatilor ar putea sa fie mai mare cu cel mult unu-doi la suta, ajungindu-se la o promovabilitate de 71-72 la suta.(Dorel CODINA)