In premiera nationala, informatii incendiare din contractul de privatizare cu Mittal Steel
Smecherii in sir indian la TEPRO

Incredibil! Statul roman poate pierde oricind milioane de euro, dupa privatizarea societatii Tepro. Contractul de vinzare a firmei iesene este un exemplu de cum nu trebuie facuta privatizarea. Aflata intr-o situatie dificila, societatea a fost oferita pe tava indienilor de la Tepro pentru doar 780.000 de dolari, si acestia achitati in rate. Fiind vorba de promotia de vara a anului 2003, statul a pus la pachet si o „prima de instalare” de aproape 2 milioane de dolari. Caciuleala catre indieni a continuat prin stergerea de catre stat a datoriilor acumulate pina la sfirsitul anului 2002 si a dobinzilor si penalitatilor de pina in momentul semnarii actelor. Totul insa contra unor angajamente: investitii de 10 milioane de dolari timp de 5 ani. Surpriza insa: desi au trecut mai bine de doi ani, indienii nu au investit pina acum decit circa 100.000 de dolari. Adica 1%. Fosta APAPS a incercat sa-si ia o masura de precautie, pentru orice eventualitate. Datoriile au fost transformate in actiuni, in favoarea statului, astfel incit Mittal Steel sa nu detina controlul absolut. Dar care actiuni trebuiau vindute tot indienilor. Daca acestia nu sint de acord cu pretul propus de stat, intreaga privatizare cade si Tepro revine in curtea AVAS. Cu alte cuvinte, indienii pot exploata societatea atit timp cit aceasta le aduce profit, dupa care pot pleca linistiti fara a fi trasi de mineca. „Ziarul de Iasi” va prezinta, in premiera, ce contine misteriosul contract de privatizare incheiat intre fosta APAPS si Mittal Steel, tinut in cel mai mare secret pina acum. (Dan MINDRUTA)
Continuare in pagina 5A
In 2003, situatia de la TEPRO nu era dintre cele mai bune. Uciderea liderului de sindicat Virgil Sahleanu si rezilierea contractului cu firma ceha Zelezarny Veseli puneau sub indoiala o noua privatizare. Departe de ochii publicului, sub motivatia „secretului tranzactiei”, fosta APAPS a reusit sa bata palma cu gigantul mondial al otelului Mittal Steel. Contractul a fost semnat dupa mai multe luni de negocieri, iar documentul tinut in cel mai mare secret. „Sindicatul a fost chemat doar la negocierile privind acordul social si atit”, ne-a declarat Constantin Rotaru, liderul de sindicat de la Tepro.
Tepro a valorat in ochii statului doar 780.000 de dolari
Ce contine insa acest misterior contract? Cifra tranzactiei, 780.000 de dolari, este scrisa negru pe alb in contractul semnat de APAPS si reprezentantii Mittal Steel. Din aceasta suma, indienii au achitat doar 270.000 de dolari. Conform clauzelor din contract, restul sumei va fi achitat in momentul cind statul va vinde Mittal Steel pachetul de actiuni rezultat din convertirea datoriilor firmei iesene. Bucurosi ca-si fac planul la privatizare, cei de la APAPS au plusat cu facilitatile oferite cumparatorului. Una dintre ele a fost stergerea datoriilor acumulate pina la sfirsitul anului 2002 si a dobinzilor si penalitatilor pina in momentul semnarii contractului, adica peste 385 de miliarde de lei. Plus o „prima de instalare” de aproape 2 milioane de dolari. „Inainte de privatizare, Tepro a vindut societatii Tehnosteel citeva active, hale si terenuri, in valoare de 2,1 milioane de dolari. Din aceasta suma, circa 1,76 milioane dolari a fost incasata de Grupul Mittal Steel”, a explicat Constantin Rotaru.
Mittal Steel a venit cu renumele si cu promisiuni
Considerat la ora actuala cel mai mare producator mondial de otel, Mittal Steel a pus pe masa „bunul renume” si, mai ales, oferta unor investitii in unitatea ieseana, in urmatorii 5 ani, de aproape 10 milioane de dolari. Adica 1,75 milioane de dolari anual in tehnologie si 1 milion de dolari in protectia mediului. „Pentru realizarea programului de investitii si pentru activitatea curenta, beneficiem de resursele financiare interne la nivel de grup si am decis sa folosim aceste resurse, dat fiind faptul ca termenii si conditiile sint mai bune decit cele pe care bancile ar fi ?n masura sa le ofere pentru compania ieseana”, se arata intr-un comunicat trimis de Mittal Steel redactiei „Ziarului de Iasi” si semnat de directorul general, Regie Paul. „Pina in prezent, la Mittal Steel Iasi s-au investit mai putin de 100.000 dolari”, sustine liderul de sindicat Rotaru. Suprinzator, conducerea Mittal Steel recunoaste indirect lipsa investitiilor. „O parte din noile echipamente cumparate pentru fabrica din Iasi urmeaza sa fie livrate, iar altele sint deja comandate”, se arata in acelasi cumonicat. Adica mai nimic, in doi ani de la privatizare.
„Viitorul va fi luminos”
Una din prevederile contractului de privatizare face referire la posibilitatea contractarii de imprumuturi bancare in numele societatii Tepro. „Sursele de investitii inseamna: VI) sumele acordate Societatii de catre o terta parte pe baza unei intelegeri cu Cumparatorul dovedite printr-un act autentic”. Iar indienii au profitat de aceasta prevedere si au contractat rapid un credit de 221 miliarde de lei la BCR. Tot investitii sint considerate si „sumele acordate Societatii (inclusiv imprumuturile) de catre Cumparator, actionari sau Afiliatii acestuia, precum si de catre orice alta entitate din grupul Cumparatorului”. In raportul de gestiune al Tepro din primul semestru al anului, firma ieseana apare ca fiind inglodata in datorii, majoritatea fiind catre „cumparator”. Din totalul de 1.000 miliarde, aproape 66 la suta sint catre Mittal Steel Galati (502 miliarde) si Mittal Steel Holding’s NV (157 miliarde). Lakshmi Mittal, miliardarul londonez de origine indiana, patronul holdingului, are astfel de recuperat de la Tepro aproape 660 de miliarde de lei. „Cind au venit indienii la Tepro au spus «The future will be bright» (n.r. – viitorul va fi luminos). Dar noi nu vedem lumina. Datoriile sint foarte mari si aproape toata fabrica este gajata la BCR”, a spus ironic Constantin Rotaru.
Fosta Tepro merge in pierdere
De la venirea indienilor la Tepro, productia a inceput sa scada. La fel si vinzarile. Raportul de gestiune arata ca in acest an, comparativ cu anul trecut, productia firmei iesene a scazut cu aproape 21.500 de tone. Vinzarile au inrgistrat aceeasi panta descendenta, de la 87.500 de tone la putin peste 60.000 tone. Anul trecut, in primele 6 luni, Mittal Steel Iasi avea un profit de aproape 53 de miliarde de lei. Anul acesta, firma si-a tecut 325 de miliarde de lei la capitolul pierderi. Aproape 500 de salariati au fost disponibilizati voluntar de la preluarea fabricii de catre indieni. „La capitolul pierderi au fost trecute si cheltuielile cu angajatii disponibilizati voluntar, pentru care fabrica a platit circa 128 miliarde lei”, a mai adaugat liderul de sindicat.
Statul, legat de miini
Statul este legat de miini in acest contract de privatizare. Documentul semnat in mai 2003 specifica faptul ca, daca nu se respecta planul investitional, Mittal Steel este penalizata cu 10 la suta din valoarea inevstitiei ce trebuia facuta. Banii sint depusi intr-un cont, pe numele Mittal Steel, si nu pot fi folositi la investitii. Acelasi vinzator, APAPS, a prevazut o clauza care i-a taiat practic orice posibilitate de a controla procesul postprivatizare. Datoriile societatii Tepro au fost convertite in actiuni si preluate de APAPS, actuala AVAS. Prin contract, statul are obligatia de a vinde aceste actiuni concernului Mittal Steel. In cazul in care nu se ajunge la un acord privitor la pretul pachetului, contractul de privatizare se desfiinteaza, vinzatorul, adica statul, obligindu-se sa restituie cumparatorului, adica Mittal Steel, orice sume platite in contul pretului de cumparare. Cu alte cuvinte, indienii pot exploata firma ieseana cit doresc si, daca nu mai iese profit, nu mai cumpara actiunile de la AVAS, fara a pierde vreun leu. Dimpotriva, incaseaza datoriile Tepro catre grup, de 660 de miliarde de lei.
Consiliul Concurentei a intrat pe fir
Ultima „pomana” catre Mittal Steel o reprezinta decizia de stergere a datoriilor fostei Tepro acumulate pina la data de 31 decembrie 2003, adica si pentru cele 7 luni de la preluarea de catre indieni. Acest lucru apare mentionat pe site-ul oficial al Consiliului Concurentei, www.consiliulconcurentei.ro, care a declansat o ancheta „intrucit exista dubii privitoare la compatibilitatea acestui ajutor”. Consiliul mentioneaza ca ajutorul de stat notificat consta in scutirea de la plata datoriilor restante la 31 decembrie 2003 catre bugetul statului si bugetul local, creante proprii AVAS, precum si conversia in actiuni a unor creante bugetare si creante proprii AVAS. De cealalta parte, AVAS sustine ca este vorba despre o interpretare gresita a problemei. „?n conformitate cu actele normative de privatizare a SC TEPRO SA Iasi, facilitatile acordate societatii se refera la debite restante la data de 31.12.2002 si dobinzi si penalitati actualizate pina la data transferului de proprietate asupra actiunilor (respectiv 23.07.2003). AVAS a depus documentatia de notificare a ajutorului de stat spre analiza si autorizare la Consiliul Concurentei, institutie care a initiat o investigatie referitoare la situatia societatii”, se precizeaza in comunicatul trimis redactiei de Directia de comunicare din cadrul AVAS.
Sindicalistii protesteaza azi la Bucuresti
Sindicalisti de la Tepro sint astazi prezenti la Bucuresti pentru a picheta in fata Guvernului modul in care a fost facut acest contract de privatizare. „Cinci membri de la sindicat, impreuna cu sindicalisti de la Mittal Steel Galati, vom picheta miine (azi, n.r.) timp de doua ore la Guvern. Acest contract de privatizare a fost intocmit prost. Noi nu vrem sa se rezilieze ci dorim ca statul sa intervina pentru a se respecta conditiile investitionale. Am pregatit si citeva pancarde pentru eveniment: «Scumpa autoritate AVAS, sa-i amintesti lui Mittal ca nu-ti este prea loial»”, a declarat inainte de a pleca la Bucuresti liderul de sindicat, Constantin Rotaru. (Dan MINDRUTA)