Reportaj din lumea cruda a copiilor cersetori

Chioru’, chircit pe trotuar, mingiie cu degetele boante o mogildeata care morfoleste o bucata de covrig. Cealalta mina, intinsa spre trecatori, cerseste mila. Ochiul teafar tinteste, din cind in cind, la citiva metri, unde un tigan maruntel tocmai s-a asezat tinguindu-se prelung ca-i e foame. Scurt, Chioru’ se descotoroseste de copilul din poala, se ridica si-i da vreo citiva pumni tiganusului care o rupe la fuga urlind. Stapin, acum, pe teritoriul lui, Chioru’ isi culege mogildeata de pe jos si-si reia locul. Trecatorii care au asistat la scena fac comentarii fugare si trec in graba. Important e ca urmatorii nu vor trebui sa-si imparta compasiunea. Chiorului nu-i place concurenta.
"M-am batut cu tiganii pentru loc, intr-o noapte"
Sta la cersit in Copou de ani buni. Daca nu poate veni intr-o zi, nu pierde nimic. Misu, fratele lui, ii tine locul pe trotuar. Dar nu chiar acelasi, chiar daca foarte aproape. "Oamenii s-au invatat sa ma vada pe mine aici, cu copilul. Nu-mi da azi nimic, nu-mi da miine, da’ tot imi da o data", isi da Chioru’ pe fata strategia. "Ca eu de aici nu am cum sa plec. Gardienii nici nu se mai uita la mine si alti cersetori nu vin de frica mea", povesteste el, numarindu-si banii. Niciodata nu face asta pe strada. Traverseaza pina in parcul de vis-a-vis, se uita in jur atent si apoi socoteste. Daca-i ajunge, pleaca. De obicei, asta inseamna in jur de 70.000-80.000 lei zilnic. Dar sint si zile proaste, care nu se lasa nici macar cu 30.000. Daca nu, n-are cine sa-i ceara socoteala. "M-am batut cu tiganii pentru loc, intr-o noapte", accepta Chioru’ sa dezvaluie cum si-a cucerit teritoriul din Copou. Dupa acea noapte, a bolit mai multe zile: "M-au taiat ei pe mine, i-am taiat si eu", rezuma el.
Baba Lina a prins un loc minunat: Ripa Galbena
Zona lui se intinde si la Ripa Galbena, unde sta baba Lina. La 80 de ani, aproape oarba, nu se teme de tigancile care stau prin preajma. Stiu si ele ca e mama Chiorului, dar au "spate", tiganii lor s-ar bate cu oricine le-ar alunga. "Lumea le invata cu narav, ca le vede cu copii mici si le da", se plinge baba Lina. Dar are si ea partea ei: "In Copou e stabaraie multa, nu dau astia bani la batrini. Pe aici trec tot felul de oameni, de la Gara, si-mi lasa si mie ceva". Asa se imparte piata, pentru echivalentul a citeva piini, niste salam si, eventual, o sticla de bautura.
Zece mii, taxa de gardian
Mai aproape de Gara nu se duc nici baba, nici tigancile. Acolo locul e impartit de Ion si de Toader. Primul, o namila cu barba stufoasa, a plecat de acasa, de la Ruginoasa, de frica unui frate. I se spune "Dalac", adica, explica el, "bou". "Dau la gardieni zece mii si ma lasa: si ei tre’ sa bea ceva", spune Dalac, pretinzind ca e singurul care se intelege cu toata lumea: "Mai fac tiganii pe nebunii citeodata, da’ eu nu plec, ca stau aici de mult timp". Il tolereaza pe mos Toader, imobilizat intr-un scaun cu rotile, pentru ca nu e un pericol pentru citeva zeci de mii pe care le "cistiga". Batrinul fara picioare e tot timpul beat: "A venit anul trecut de la Botosani. L-am primit, ca n-avea unde sa se duca", se arata plin de buna-vointa Dalac.
Cu totii se considera in siguranta in locurile in care stau. Isi cunosc teritoriul si nu-l depasesc si, daca se intimpla sa-i fugareasca Politia, stiu unde sa se ascunda.
Alexandru a studiat cersitul in Tudor
Pe linia galbena care desparte benzile de circulatie pe Independentei se plimba Mihaela. Masinile opresc la rosu. Mai intii se indreapta spre geamurile deschise. La fiecare geam, aceeasi cerere cu voce scazuta si cu ochii atintiti inauntru. Scirtiit de roti, la verde, fum. Mihaela s-a ales cu citeva monede care abia insumeaza trei-patru mii de lei. Invariabil, o parte din bani ajung la Indianu’, care-o supravegheaza de pe unul din trotuare, ferit de pietoni. Cind fetei ii merge bine, partea lui nu depaseste 20.000, in timp ce a Mihaelei se apropie de 50.000. Se lasa fotografiat cu dezinvoltura: "Pe mine m-au pozat de nu stiu cite ori, sub Casa Modei", spune cu plictis. Il cheama, de fapt, Alexandru si are 21 de ani. Si-a facut "stagiul" de boschetar in Tudor, dar a renuntat la conductele de pe malul Bahluiului pentru cele din centru. "Aia din Tudor sint cei mai rai. Au vrut s-o fure de la mine pe Mihaela, ca ea a venit din Bacau si nu stia cum ii treaba pe aici". Asa incepe povestea fetei de 14 ani, rostita de protectorul ei. Tunsa baieteste, mai mica de statura decit virsta pe care o are, Mihaela nu se simte folosita. Iese la cersit cind are ea chef, dar niciodata mai departe de Tirgu Cucu si niciodata singura. "Acasa n-am mai vrut sa stau, ca ma batea. Am stat intr-o casa de copii la Bacau, da’ ma plictiseam, acuma macar am pe cineva", spune si se uita la Indianu’, care insa nu-si arata in nici un fel afectiunea. E "tirsiit", le are pe ale lui. Intre timp, apare Mircea, cu doua sticlute de "aurolac". "Aia mica" nu pare interesata, dar Indianu’ se asigura de partea lui: "Ziua nu prea iau, ma doare capul. Seara trag un pic pe nas". Aceasta este reteta lui. Mircea este radical: "Eu cind prind, atunci trag, nu mai astept. Visezi ca se mareste tot, asa dintr-o data. Daca vrei sa te tina mai mult, tragi incet, incet". Intre timp, Mihaela e din nou in strada.
La opt ani, Adrian e deja veteran pe strada
"Am depistat un copil, la ora 23.15, pe bulevardul Stefan cel Mare, care nu-si putea justifica prezenta in acel loc". Copilul este Adrian, unul din cei 18 minori cersetori din evidentele acestui an ale Centrului de Primire in Regim de Urgenta (CPRU). Descrierea apartine unuia dintre gardienii publici, care l-au adus la centru pe 6 martie. La opt ani, Adrian avea deja citiva ani de cersit la activ. Luat acasa de mama, dupa numai o saptamina a fost gasit din nou pe strada. De doua zile refuza sa se mai intoarca acasa. "Are la el un robot jucarie cu telecomanda, fara baterii si 11.500 lei (1×5.000, 1×1.000, 11×500)", scrie in acelasi raport al gardienilor publici. De data aceasta, Adrian nu a mai fost nevoit sa suporte abuzurile parintilor care-l trimiteau la cersit, pentru ca pe 18 iunie a fost incredintat unui asistent maternal profesionist.
Povestea lui Adrian este tipica pentru acest tip de abuzuri. Familia micului cersetor era de fapt un concubinaj din care au rezultat patru copii, Adrian fiind cel mai mare. Un tata fost puscarias si o mama mai mult pe drumuri, pe care-i unea intotdeauna alcoolul – acestia erau parintii. Nu si pentru Adrian. "Desenul familiei sale este compus dintr-un singur personaj, pe nume Stefan, in virsta de 10 ani. In familia sa nu are nici o astfel de persoana, ceea ce ar putea fi semnul unui atasament scazut fata de familie", este descrierea partiala a profilului psihologic. Mai degraba eufemistica, descrierea arata o "nevoie de afectivitate si de atasament profund fata de o persoana", spune psihologul Mihaela Ciobanu.
Copiii isi insusesc cersetoria ca pe un mod de viata
Pentru numai cinci din cei 18 copii cersetori ajunsi la CPRU s-au gasit solutii, reintegrarea in familie a celorlalti neputind fi numita solutie. "Pina la virsta de 12 ani, acesti copii mai pot fi ajutati, dar peste aceasta virsta cei mai multi ajung sa consimta liber la cersetorie, pe care si-o insusesc ca pe un mod de viata", a explicat Silvia Popa, sefa CPRU. Chiar obligati de parinti, initial, sa cerseasca, copiii accepta apoi acest mod de a face rost de bani pentru familie, dar numai daca pot pastra banii. Astfel, cersetorii se transforma in copii ai strazii, alegind sa plece de acasa, dar convinsi ca au devenit independenti. Pentru ei, regulile sint clare: anturajul e cel care conteaza, libertatea este mai buna decit integrarea in sistemul social tipic.
Nimeni nu ia in calcul decaderea din drepturi a parintilor
Cei mai expusi ramin copiii de virste foarte mici. Adultii prinsi ca folosesc copii la cersit nu pot fi decit amendati, cu sume intre 70.000 si 200.000 lei. De multe ori, parintii nici macar nu sint decazuti din drepturi. "A decadea din drepturi un parinte echivaleaza cu a scoate toti copiii acelui parinte din familie. Or, se stie ca astfel de familii au copii foarte multi. In acest caz, copiii sint dispersati in diverse locuri, ceea ce poate crea traume psihologice majore. De aceea, se prefera plasarea copilului abuzat, asupra caruia parintele vinovat nu mai are nici un drept, si mentinerea celorlalti in familie, daca se constata ca ei nu sint abuzati", a explicat Silvia Popa. Un alt impediment este birocratia: "Este nevoie de dovezi solide pentru a acuza un parinte ca isi abuzeaza copilul. De abia cind dovezile exista, se intenteaza proces acelui parinte, iar justitia decide. Un astfel de proces poate dura ani", a incheiat sefa CPRU.
Preventia deficitara a cersetoriei in rindul copiilor se vede pe strazi. Victime ale saraciei, cersetorii denunta lacunele sistemului de protectie sociala. (Catalin PRISACARIU)