Statul gituie firmele cu 20 dee miini

"Am sa-mi angajez un om special pentru controlori"
"Nici bine nu apuca sa termine controlulul o institutie ca imediat iti cade alta pe cap. Multe dintre ele controleaza practic aceleasi lucruri. Exemplul cel mai concludent este cel al OPC-ului, DSV-ului si DSP-ului. La fel sta situatia si in cazul Garzii Financiare si al Politiei Economice. Cred ca am sa-mi angajez un om special pentru a se ocupa de controlorii pe care mi-i trimite statul pe cap", spune mai in gluma, mai in serios, propietarul unui local de distractii.
Campioni la control sint inspectorii Directiei de Sanatate Publica (DSP). In anul 2001, ei au trecut pragul firmelor iesene de peste 18.000 de ori. La mica distanta sint urmati de cei de la Directia Sanitar Veterinara (DSV). Acestia au efectuat peste 16.000 de controale la agentii economici din Iasi.
Se calca pe picioare unii pe altii
Cele doua institutii au aproximativ acelasi obiect de activitate. "DSV controleaza si garanteaza calitatea produselor si materiilor prime de origine animala", explica Vasile Hritcu, directorul DSV Iasi. Printre atributiile DSP-ului se afla si controlarea igienei produselor scoase la vinzare si a locurilor de comercializare. Diferenta dintre DSV si DSP este aceea ca primii au un obiect de activitate mai restrins, pe cind ceilalti pot controla aproape orice produs, indiferent de natura lui.
In plus, DSV se calca pe picioare si cu Inspectoratul Teritorial de Mediu (ITM). "Raspundem si de mediu.Tot ceea ce inseamna animale intra sub incidenta noastra", spune Hritcu. Acelasi lucru este facut si de catre ITM, cu diferenta ca obiectul lor de activitate este mai larg, vizeaza mediul in general cu tot ce cuprinde el (animale, oameni, vegetatie).
Garda Financiara si Politia Economica, avind practic aceleasi atributii de control, scapa rar un prilej de a se faulta. Mai intii pe usa firmelor intra comisarii. Teoretic, daca neregulile constatate sint de ordin infractional, ar trebui sa faca sesizare la politia economica. Acestia iau din nou la rasfoit aceleasi acte care mai intii au trecut prin mina comisarilor, inaintind dosarul la Parchet. Practic, insa, politistii ii acuza pe comisari ca transforma cele mai multe dintre infractiuni in contraventii, dind-o la pace cu patronii.
Gardienii, spaima tonetarilor
O alta categorie cu atributii oarecum aparte o reprezinta gardienii publici. Ei sint spaima tonetarilor, adevarati „tatuci" ai comertului stradal. Pentru a-si completa salariile de bugetari, gardienii publici au primit si ei dreptul sa controleze de la autorizatii si pina la actele de provenienta si de valabilitate a marfurilor. Gardienii nu prea se baga la magazinele mari, majoritatea umflindu-si salariile cu "atentii" de la tonetari, de la proprietarii masinilor parcate aiurea, de la prostituate si de la cei care nu mai prind locuri pe tarabe si vind pe jos sau in afara pietelor.
"Cind vin gardienii stim ca trebuie sa pregatim ceva pentru ei. Nu se lasa pina nu gasesc ceva in neregula. Cel putin o data pe saptamina ne trezim cu ei pe cap, si-au facut un obicei din asta", spune resemnat un tonetar.
Controlori multi, eficienta putina
Desi sint extrem de numerosi, eficienta controlorilor lasa extrem de mult de dorit. Ei reusesc sa stringa la buget doar o mica parte din obligatiile firmelor. In judetul Iasi, agentii economici au datorii restante numai la bugetul statului de 2.600 de miliarde de lei.
Una dintre principalele explicatii o constituie salariile nemotivante, ceea ce ii arunca asupra patronilor pentru completarea veniturilor.
Se poate cadea la pace
In principiu, se poate cadea la pace cu aproape toate persoanele venite in control de la institutiile statului, spun oamenii de afaceri. Daca nu cedeaza, inseamna ca au venit la ordin politic sau economic. Patronul stie atunci ca va avea un control la singe, inspectorii luind la puricat toate actele, doar-doar vor gasi ceva.
Mai mult, organele de control lasa impresia unei comunicari foarte bune intre ele. S-ar parea ca au chiar orare bine fixate, de genul „saptamina asta te duci tu la agentul economic X, saptamina viitoare ma duc eu".
O alta explicatie a acestei situatii este aceea ca oamenii buni cu experienta de la stat au migrat spre firmele private. Cei ramasi in sistemul bugetar, cu salarii modeste si primind uneori comenzi politice, au tabarit pur si simplu pe capul patronilor. Fiind atit de multi, ei fac rind la usa patronilor, poate le pica si lor ceva. (Dan COSTANTIN, Ana PRODAN)