UMF a pompat 300 de miliarde intr-o himera

Facultatea de Bioinginerie Medicala, „gaura neagra” a Universitatii de Medicina si Farmacie „Gr.T. Popa” (UMF), in care s-au pompat multe sute de miliarde, tinde sa devina emblema institutiei centenare. In timp ce renumele Facultatii de Stomatologie a fost patat de scandalul diplomelor false, cel al Facultatii de Farmacie de fraudarea, anul trecut, a examenului de licenta organizat la nivel national in Iasi, conducerea UMF construieste acum cu migala renumele Bioingineriei. Ieri, decanul acesteia, Florin Topoliceanu, a fost distins cu diploma de excelenta, iar astazi se inaugureaza noul sediu al facultatii, in care s-au pompat pina acum aproape 200 miliarde lei. Aici se vor pregati studentii bioingineri pentru cariera de agenti comerciali, secretare sau orice altceva, in conditiile in care posturile in domeniu sint inexistente in prezent. Nu sint acum, dar vor fi, caci Bioingineria este o facultate a viitorului – este raspunsul sefilor de la UMF Iasi.
Un sediu de 300 de miliarde primit cadou
Facultatea de Bioinginerie Medicala se poate lauda in acest moment cu cel mai modern sediu din Iasi. Cladirea a carei panglica se va taia astazi la prinz atrage atentia oricui trece pe strada Mihail Kogalniceanu. Scari de marmura, balustrade de inox, toata timplaria de termopan. „Totul a fost realizat la ultimele standarde, cu ultimele tipuri de materiale. Doar in Occident se mai poate vedea asa ceva”, a laudat cladirea Stefan Haman, unul dintre mesterii firmei „Conest”, care a participat la lucrarile de constructie „de la primul cui batut”. Pentru ca initial s-a estimat ca va fi terminata in doi ani, adica la sfirsitul lui 2003, cladirea va fi inaugurata azi, desi e gata abia pe jumatate. Doua corpuri de cladire – C1 si C2 – vor fi date azi la cheie, costul lor total fiind de 136 de miliarde lei, alte doua – B1 si B2 – urmind sa se faca in urmatorii ani. In B1 s-au investit deja 40 de miliarde, lucrarile fiind sistate pina la anul. Pentru finalizarea sediului Bioingineriei mai este nevoie de peste 100 de miliarde de lei. „Costurile finale depind de timpul in care se vor finaliza lucrarile: acum trei ani, de exemplu, costurile erau apreciate la 100 de miliarde. Cred ca o suma totala de 300 de miliarde la momentul actual este acoperitoare pentru intreaga investitie”, spune Dorin Forna, directorul general-administrativ al UMF.
Decanul de la Bioinginerie e platit de „Medicina”
Constructia nu este insa mindria UMF doar datorita modernitatii sale, ci mai ales faptului ca fondurile din care s-a facut reprezinta 100% venituri proprii ale UMF. Dar nu ale Facultatii de Bioinginerie, care are un numar nesemnificativ de studenti cu taxa. Majoritatea fondurilor provin din taxele incasate de la studentii Facultatii de Medicina, ce reprezinta aproximativ 70% din totalul celor ce studiaza la UMF. Medicina nu mai are nevoie de nimic, de isi permite sa daruiasca sute de milioane Bioingineriei? – este intrebarea ce sta pe buzele unor profesori din UMF. Pentru prof.dr. Carol Stanciu, rectorul UMF, aceasta nu reprezinta insa o inechitate. Desi pe placa de la intrare scrie „Facultatea de Bioinginerie”, acesta sustine ca sediul va fi utilizat si de celelalte trei facultati ale UMF. „Dupa ce se vor muta aici, in sediul central al institutiei vor fi mutate departamente precum Anatomia. In celelalte corpuri care se vor construi vor fi si celelalte facultati”, spune rectorul Stanciu. Ca Medicina a vrut sau nu a vrut, Bioingineria este copilul sau de suflet. Nu doar ca din veniturile strinse din taxele studentilor straini s-a ridicat acest sediu, dar chiar decanul facultatii infiintate in urma cu citiva ani este platit de Medicina. Astfel, prof.dr. Florin Topoliceanu este un caz cit se poate de inedit: el este cadru didactic la disciplina de Explorari Functionale din cadrul Facultatii de Medicina, pe care o si conduce. „Intotdeauna domnul Topoliceanu a fost la aceasta disciplina de la Medicina”, confirma rectorul Stanciu. Desi figureaza pe statele de functii ale Medicinii, prof.dr. Florin Topoliceanu si-a trait ieri momentul de glorie ca fondator al Bioingineriei. In Senat, cu ocazia Zilelor Universitatii, el a primit diploma de excelenta „pentru opera de pionierat in domeniul Bioingineriei in Romania”, dupa expresia rectorului Stanciu. Intrebat insa despre „opera” pe care a faurit-o, Florin Topoliceanu a refuzat orice dialog.
Sefii de la UMF cred ca bioinginerii vor fi cautati cindva
Laudele aduse Bioingineriei nu au fost insotite de nici o critica. O simpla statistica a numarului de absolventi angajati in acest domeniu ofera insa o imagine concludenta in acest sens. Pina anul trecut, doar aproximativ 5% dintre acestia se angajasera ca bioingineri, restul fie s-au inscris la alte facultati, fie si-au gasit de lucru in cu totul alte domenii si posturi care nu necesitau studii superioare: secretare, vinzatoare, agenti de vinzari etc. Conducerea UMF este insa optimista in aceasta privinta. „Pina acum, situatia a fost mai dificila deoarece meseria nu a fost trecuta in nomenclator pina in 2002. De acum insa vor fi foarte cautati. Unii dintre ei se specializeaza in management sanitar si se vor putea angaja in directiile sanitare, in spitale”, spune prof.dr. Eugen Tircoveanu, prorectorul cu studiile postuniversitare la UMF. Acesta crede ca o alta cale pe care o pot lua absolventii sint clinicile cu tehnologie de virf. „Eu, ca sef de clinica, as angaja astfel de specialisti. Lucrez cu aparatura performanta si pentru service am contracte cu firme din Bucuresti care lucreaza foarte greu si prost. Doar la RMN-ul de la Spitalul «Sf. Spiridon» ar fi nevoie de trei specialisti”, spune prorectorul Tircoveanu. Insa pina cind spitalele isi vor permite luxul de a angaja bioingineri – acum neexistind bani pentru asa ceva – , absolventii acestei facultati vor fi nevoiti sa se indrepte spre alte domenii. Facultatea de Bioinginerie este deocamdata bibeloul de portelan al UMF. (Nicolae MANOLIU)