Votati taxa pe ciinii comunitari!

Imediat dupa 1990, nici una dintre conducerile municipalitatii nu s-a ocupat cu serios de ciinii comunitari, problema nefiind considerata una prioritara. Au fost aplicate diverse solutii, de la prinderea cu clasicul sistem al clestilor de sirma, pina la achizitionarea de pusti cu tranchilizante. O vreme, ciinii au fost sterilizati si lasati din nou liberi, insa inmultirea acestora a fost scapata de sub control. Primarul Simirad se lauda in anul 2000 ca in Iasi ar mai fi ramas in jur de 3.000 de ciini fara stapin. Metodele folosite de Primarie au fost contestate insa cu vehementa de asociatiile iubitoare de animale, motiv pentru care nu au mai fost puse in aplicare. Pe de alta parte, nici nu a fost gindit un alt plan pentru rezolvarea problemei. In aceste conditii, incepind cu anul 2000, ritmul de inmultire a ciinilor nu a mai putut fi tinut sub control, cauza principala fiind perioadele mari de pauza in activitatea de hinghierit. S-a ajuns, ca in decurs de 4 ani, numarul ciinilor fara stapin sa creasca de peste 2 ori, estimindu-se, la inceputul acestui an, o cifra de 7.000 de comunitari.
Varianta I: 15 miliarde de lei in doi ani
Odata cu aceasta estimare, sefii municipalitatii au elaborat, in sfirsit, si un plan concret de actiune, cu doua variante. Totusi, in ambele variante, Iasul nu ar putea scapa in totalitate de ciinii comunitari in mai putin de 7 ani. In cazul primei variante, autoritatile ar urma sa se concentreze in prima faza pe stoparea inmultirii ciinilor vagabozi. Acest lucru ar urma sa se intimple pina la sfirsitul anului 2006, timp in care, luind in calcul si rata de inmultire, se estimeaza ca vor fi sterilizati in jur de 7.500 de ciini, urmind ca alti 3.500 sa fie eutanasiati, fiind considerati batrini sau bolnavi. Ciinii sterilizati vor fi lasati din nou liberi si vor disparea pe cale naturala in urmatorii 7 ani. „Este o solutie foarte buna. Alta nu vad in momentul de fata. In timp, vom vedea daca poate fi pusa in practica sau nu”, a declarat consilierul local PSD, Petra Carp. In 2005, aplicarea acestei solutii ar urma sa coste 8 miliarde lei, reprezentind cheltuielile cu capturarea, sterilizarea, ingrijirea si hranirea ciinilor pentru 7 zile, sau dupa caz eutanasiere si incinerare. Calculul fundamentat de contabilii Primariei arata ca in 2006, ar trebui cheltuiti inca aproximativ 7 miliarde lei, astfel ca suma totala a primilor 2 ani se ridica la 15 miliarde lei. Avantajele acestei solutii ar fi perioada scurta de eradicare a inmultirii ciinilor si faptul ca acestia vor fi ingrijiti cu atentie de specialistii din padocul Miroslava. Dezavantajul ar fi constituit de perioada relativ lunga in care comunitarii ar urma sa dispara in totalitate de pe strazile orasului. „Varianta aceasta este cea mai buna, din punctul nostru de vedere. Ar putea fi probleme cu banii necesari pentru a fi pusa in aplicare, dar acestea pot fi rezolvate in timp”, a declarat consilierul local PD, Tiberiu Brailean.
Varianata II : anual, costurile sint de 17,5 miliarde de lei
Varianta a doua presupune prinderea tuturor ciinilor de pe strazi, eutanasierea celor batrini sau bolnavi, urmind ca cei sterilizati sa fie „cazati” intr-o rezervatie pina la moartea lor naturala. Se estimeaza ca, in totalitate, ciinii ar urma sa dispara in 7 ani. Singura diferenta ar fi ca dupa sterilizare, ciinii vor sta in rezervatie si nu pe strazi. Astfel, pentru ieseni acestia ar disparea din oras in doi ani. Anual, costurile pentru o astfel de solutie se ridica la 17,5 miliarde lei, bani care sint cheltuiti, in principal, pe hrana pentru un numar mult mai mare de ciini. Dezavantajele sint date de cheltuielile substantial mai ridicate, care in sapte ani ajung la 123 miliarde lei. „Ciinii ajung sa se salbaticeasca in conditii de semilibertate. In plus, aceasta varianta este mult mai scumpa, iar, pe de alta parte, nici nu am stabilit un amplasament clar in care sa fie construita rezervatia”, a spus directorul tehnic al Primariei, Mihai Chirica. Si reprezentantii asociatiilor iubitoare de animale sint de parere ca varianta I ar fi cea mai indicata. „Ciinii nu pot trai inchisi intr-o rezervatie. In plus, daca sint luati de pe strazi si nu mai sint ulterior eliberati, locul lasat liber de ei va fi ocupat in mod singur de alti ciini pentru ca acolo se gaseste o sursa de hrana”, a declarat Catalina Strajeru, reprezentanta a Asociatiei „Sf. Mucenic Trifon”.
Primaria pune la dispozitie 3 miliarde lei
Pentru ca unul dintre aceste planuri sa poata fi pus in aplicare este nevoie de o contributie financiara suplimentara a iesenilor. De aceea, Primaria a propus infiintarea unei „taxe de comunitar” care ar urma sa fie incasata de la fiecare iesean platitor de impozite. Numarul acestora, in Iasi, este de 120.899. Din calculul realizat de contabilii Primariei, reiese ca, pentru acoperirea costurilor aferente primei variante, ar fi nevoie ca fiecare familie platitoare de impozit sa achite lunar 5.000 lei. Pentru a doua varianta, evident mai costisitoare, taxa lunara s-ar ridica la 12.000 lei. Totusi, in cazul in care taxa ar urma sa devina oficiala prin hotarire de Consiliu Local, exista riscul ca Primaria sa nu poata incasa suma estimata pentru anul in curs deoarece 50% dintre ieseni si-au platit deja impozitele mari, pentru case, masini si este putin probabil sa se intoarca la ghiseele Directiei de Finante doar pentru aceasta plata. „Este adevarat ca ar putea exista probleme cu incasarea taxei in acest an. Dar asta nu inseamna ca nu vom pune planul in aplicare daca va fi aprobat. Vom gasi resurse financiare. Oricum, in bugetul pe acest an, sint prevazute 3 miliarde lei pentru actiunile de ecarisaj”, a precizat Chirica. Proiectul pentru „taxa de comunitar” a fost publicat pe site-ul internet al Primariei si pare a se bucura de aprecierea iesenilor. (Cezar PADURARIU)
Hingherii au o norma de 20 de ciini pe zi
Planul actual al Primariei prevede stringerea ciinilor de pe strazi de catre echipele de hinghieri ale „Salubris”. Hinghierii lucreaza cu norma, ei trebuind sa livreze la padocul de la Miroslava cel putin 20 de patrupede zilnic. „Se lucreaza cite 5 zile pe saptamina, iar ciinii sint adunati pe baza reclamatiilor cetatenilor”, a declarat Ion Apostol, director „Salubris”. La Miroslava, responsabilitatea este preluata de catre reprezentantii Asociatiei „Sf. Mucenic Trifon”. Ciinii sanatosi sint sterilizati, iar cei bolnavi sau batrini sint eutanasiati. „Lucram impreuna cu doi medici care ne ajuta voluntar la sterilizarea ciinilor. Ulterior, ciinii sint ingrijiti si hraniti timp de cel putin o saptamina”, a declarat Catalina Strajeru, vicepresedinta asociatiei. Aceasta a mai spus ca, in conditiile in care echipele de hinghieri s-ar dubla, la Miroslava nu s-ar putea face fata cu sterilizarea ciinilor. „Am incercat sa atragem de partea noastra mai multi medici veterinari, dar toti ne-au propus sa lucreze pe sume mari de bani, or noi nu dispunem de fonduri foarte mari, de multe ori fiind nevoie sa achitam hrana pentru ciini din propriile buzunare”, a precizat Strajeru. (C.P.)
O doctorita a strins in curtea ei 44 de ciini vagabonzi
O doctorita de la Spitalul de Recuperare ingrijeste in curtea casei 44 de ciini adunati de pe strazi. „Am inceput sa-i adun si sa-i ingrijesc inca din 2000. Prima data, am luat un catel mic de pe strada, l-am facut sanatos si a trebuit sa-l dau. Mi-a fost foarte mila de el si atunci am hotarit ca nu se va mai intimpla asa ceva”, a declarat doctorita Corina Nacu. Aceasta este si presedinta fundatiei „Un suflet pentru fiecare” infiintata in scopul de a se implica in problema ciinilor comunitari. „Nu sint de acord sa existe ciini pe strazi, dar in nici un caz acestia nu trebuie tratati cu brutalitate. Toti ciinii mei de acasa sint sterilizati si vaccinati. Ma lupt pentru ca oamenii sa fie responsabili fata de animale, sa nu se descotoroseasca de acestea cind sint batrine sau bolnave”, a completat Nacu. Doctorita mai are in grija si 33 de pisici, adunate tot de pe strazi. Pisicile sint cazate in podul casei, intr-un loc in care stapina este sigura ca nici unul dintre ciini nu va ajunge vreodata. (C.P.)