Iesenii, in genunchi in fata CET

Cei care decid soarta sistemului de termoficare nu folosesc serviciile CET. O mare parte din persoanele aflate la conducerea societatii folosesc alte surse pentru incalzirea locuintei sau pentru prepararea apei calde. Centralele pe gaz sau pe lemne sint utilizate si de multi dintre membrii Consiliului de Administratie de la CET. Situatia se repeta si in cazul sefilor din Primarie. Atit primarul Gheorghe Nichita, cit si ambii viceprimari nu simt pe propria piele pretul si calitatea serviciilor oferite de unitatea din subordine. Astfel, persoane care stabilesc cit costa gigacaloria sau unde si cit se investeste in retelele de termoficare sint „debransate“ de la problemele sistemului centralizat. Nu se pot plinge ca multi ieseni ca pe tevile de apa calda curge apa rece sau ca, desi platesc toate serviciile, ramin fara caldura sau apa calda. Practic, cei mai importanti oameni pentru activitatea CET vind o marfa pe care ei nu o cumpara. In acest timp, iesenii par a fi legati de conductele de termoficare. Orice locatar, satul de restrictiile la care este supus din cauza datornicilor, este intimpinat la Uzina de Furnizare a Energiei Termice (UFET) cu o serie de extrase din legi menite sa-l faca sa se razgindeasca. Specialistii de la CET vorbesc si de costuri uriase pentru alegerea unui sistem alternativ de incalzire. Practic, s-a ajuns ca hirtiile solicitate de CET sa fie mai scumpe decit cumpararea si montarea unei centrale proprii. Concret, documentatia necesara debransarii costa in jur de 10.000 lei, in timp ce centrala de apartament costa aproximativ 7.000 lei.

Consiliul de Administratie (CA) al CET este format din noua persoane. Cele mai importante decizii cu privire la soarta societatii trec prin filtrul acestora. Consiliul este condus chiar de directorul general al CET, Dorin Ivana. El locuieste intr-o casa de pe strada Nicorita, care nu este bransata la sistemul centralizat de termoficare. Nici Pavel Hodea, membru in CA de la CET, nu foloseste serviciile societatii. „Acum locuiesc la soacra, intr-un apartament la bloc. Are montata centrala pe gaz de aproximativ patru ani. A cumparat-o intr-un moment in care se vorbea mult de aceste centrale. Acum, s-a dovedit ca este mai bine cu centrala. Consuma cit are nevoie, plateste la fel. Eu, personal nu am fost bransat niciodata. Acum ma pregatesc sa ma mut la casa, iar unde este casa nu este retea CET, asa ca nu voi fi la sistemul centralizat“, a explicat Hodea. In CA este si fostul primar Constantin Simirad. Acesta locuieste intr-o vila pe dealul Galata, fara a fi racordat la sistemul centralizat de termoficare. Aceeasi situatie este si in cazul lui Ioan Pascal, si el membru al CA de la CET. La conducerea societatii iesene exista si citeva persoane care au locuintele bransate la retele CET. Astfel, Mihai Cretu, Teodor Mateescu sau Mugur Cozmanciuc folosesc sistemul centralizat de termoficare. „Locuiesc intr-un apartament racordat la CET. Acum sint in concediu, dar am inteles ca scara a fost debransata de la apa calda din cauza datoriilor avute de asociatie“, a afirmat Cozmanciuc. Alti doi membri ai CA, Ioan Grigoriu si Romeo Ciobanu, nu au putut fi contactati, avind telefoanele inchise.
La fel ca directorul general, alti doi directori de la CET nu au in casa calorifere incalzite de societatea pe care o conduc. Directorul tehnic, Didi Melinte, locuieste la casa in Iasi, iar directorul economic, Ioan Nicolau, la Tomesti. „Cei care locuiesc la casa nu sint racordati la CET, e normal“, a luat apararea colegilor sai Constantin Ciofu, directorul UFET, din cadrul CET. El a mai spus ca apartamentul sau de pe Stefan cel Mare este bransat la sistemul centralizat. Ciofu detine si o casa in Iasi. „Aici am o centrala pe gaz si sobe pe lemne. Acum folosesc mai mult sobele pentru ca gazul este scump“, a explicat Ciofu. Seful UFET sustine ca majoritatea angajatilor de la CET sint inca racordati la sistemul centralizat. „Cred ca 80% din salariati sint la CET. Sint saraci si nu au bani sa-si monteze centrale termice“, a precizat Ciofu.

Primarul si viceprimarii nu folosesc serviciile CET

Agentul termic produs la CET lipseste si din locuintele sefilor de la Primarie. „Eu locuiesc in Copou. Toate apartamentele din zona erau racordate la o centrala de cartier pe gaz. Costurile erau insa foarte mari. De aceea, respectiva centrala a fost dezafectata si toate apartamentele au acum centrala proprie. Eu nu am fost niciodata la CET“, a explicat viceprimarul Constantin Neculau. Nici primarul Nichita si viceprimarul Constantin Adascalitei nu risca sa fie debransati daca isi platesc la timp facturile. Ambii locuiesc la case si nu sint racordati la sistemul centralizat de termoficare.

Iesenii au conditii grele pentru debransare

Iesenii bun-platnici, nemultumiti de sistarea apei calde, pot teoretic sa opteze pentru montarea unei centrale de apartament. Conducerea termocentralei iesene a cautat insa tot felul de chichite legislative pentru a ingreuna debransarea. „Toti cei care s-au debransat pina acum si si-au montat centrale de apartament au facut-o ilegal“, a declarat Ciofu. Acesta a precizat ca locatarii care vor sa se debranseze trebuie sa respecte prevederile stipulate in Legea 10/18.01.1995 privind calitatea in constructii, Ordonanta de Guvern nr. 73/29.08.2002, privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica, precum si Hotarirea de Guvern 1.386/27.11.2003, care vine in completarea normelor de organizare si functionare a asociatiilor de proprietari. Sefii furnizorului de agent termic iesean scot in evidenta prin actele normative enumerate ca „interventiile la constructiile existente se refera la lucrari de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si la lucrarile de reparatii, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau a unei expertize tehnice intocmite de un expert tehnic atestat“ (Legea 10/18.01.1995, art.2). „Trebuie facut cite un proiect tehnic de echilibrare termica fara de care apar discrepante in ceea ce priveste facturile pe care le au de platit cei bransati la sistemul centralizat de incalzire. Cei care isi dau acordul in scris nu sint constienti ca tot sistemul este dat peste cap“, a afirmat Ciofu. El a precizat ca toate centralele termice montate pina in prezent nu au avut la baza un astfel de proiect si sint ilegale. Oficialii CET sustin ca cei care vor sa-si monteze centrale de apartament trebuie sa suporte atit costurile legate de echilibrarea hidraulica a blocului, cit si inlocuirea contorului termic. „Aceste proiecte nu pot fi facute de oricine. Realizarea unui astfel de proiect dureaza cel putin doua luni. Noi nu am primit pina acum nici un astfel de proiect de la vreun locatar care s-a debransat“, a adaugat Ciofu.
Specialistii in termoficare estimeaza la circa 10.000 lei costurile totale legate numai de echilibrarea hidraulica a blocului. Cu toate acestea, in legea 325/14.07.2006, care face referire la serviciul public de alimentare cu energie termica, nu se face vreo referire la vreun proiect de reabilitare termica. „Debransarea totala a instalatiilor interioare de incalzire si/sau pentru apa calda menajera ale unui utilizator tip condominiu se va face in urmatoarele conditii cumulative: a) acordul scris al asociatiei de proprietari, exprimat prin hotarirea adunarii generale; b) anuntarea operatorului care are si calitatea de furnizor si a autoritatii administratiei publice locale cu 30 de zile inainte de debransare“, se arata in Art. 30 din Legea 325/14.07.2006. Cu toate acestea, sefii UFET tin mortis ca este nevoie de reechilibrare termica. „Se specifica in celelalte legi. Trebuie chiar mentionat in fiecare lege?“, se intreaba directorul UFET.

Debransarea de la CET se poate face printr-o ruda, un cunoscut sau un fost coleg

Pe linga costurile legate de reechilibrarea termica, locatarii care vor sa se debranseze mai trebuie sa scoata bani pentru avizul furnizorului de gaze, instalatia interioara si centrala termica. Avizul de la E.ON Gaz costa aproximativ 100 de lei si se elibereaza in maximum 30 de zile. „Se face o cerere de acord de acces la sistemul de distributie a gazelor naturale. Cu acest acord, cel care vrea sa-si monteze centrala termica se prezinta la o firma autorizata care face proiectul. Acest proiect este apoi avizat de noi“, a explicat un inginer de la E.ON Gaz. In ceea ce priveste costurile legate de centrala termica si instalatia interioara, acestea depind de mai multi factori, numarul de camere sau materialele folosite la noua instalatie. „Spre exemplu, la un apartament cu 3 camere, investitia se ridica la aproximativ 7.000 lei“, a afirmat un reprezentant al firmei Etnis Vaillant. Specialistii spun ca pretul unei centrale termice se situeaza in jurul sumei de 2.500 lei, un calorifer de otel costa intre 100-300 lei, preturile dublindu-se in cazul caloriferelor din fonta sau aluminiu. De asemenea, sint firme care pentru sume cuprinse intre 400 si 1.000 de lei obtin si actele de debransare de la CET. Acestia au declarat ca intotdeauna se gaseste un cumnat, un var, o ruda a unui prieten care „sa puna o vorba buna“ sau „sa aranjeze“ actele pentru a nu fi probleme. „Se gaseste o ruda mai indepartata, un cunoscut, un fost coleg de liceu sau facultate. Astfel de situatii, cu actele de la CET, se rezolva“, a dat asigurari un alt furnizor de centrale termice.

La Oradea nu sint restrictii la debransare

Cerintele sefilor CET par a avea doar un caracter local. In Oradea, locatarii au posibilitatea de a alege sistemul de incalzire. „Daca are acordul vecinilor, noi le dam voie sa-si monteze centrale de apartament. Cetateanul este liber sa-si aleaga sistemul pe care il doreste. Noi punem doar o stampila, e o simpla formalitate“, a declarat Stefan Gligor, directorul CET Oradea. Acesta a precizat ca, desi are posibilitatea legala de a interzice montarea centralelor, nu apeleaza la aceasta modalitate. „Eu, ca director si om, nu pot sa impun unui locatar un anumit sistem. Fiecare are libertatea de a alege“, a mai adaugat Gligor. Din informatiile furnizate de oficialii CET Oradea, reiese ca la sistemul centralizat de incalzire sint bransate aproximativ 55.000 de familii, in timp ce doar 6.000 au ales alternativa centralelor de apartament. „Noi nu apelam la sistarea apei calde sau a caldurii pentru ca vorbim de o utilitate publica si un serviciu social, pina la urma. Nu stam prea roz la incasari, dar pina la urma oamenii isi vor plati facturile“, considera directorul termocentralei Oradea.