Jaf de proportii la Fastrom Roman

Afacerea "Fastrom" il are ca protagonist pe fostul director al societatii, Constantin Lupu. Cu toate ca acesta a iesit la pensie cu doi ani in urma, el a condus societatea pina la 1 iunie 2002. Atunci, Consiliul de Administratie al societatii l-a eliberat din functie pe fostul director, postul fiind ocupat de catre Stefan Grigore. Pina in momentul in care a parasit functia de director, Constantin Lupu a "asistat" la vinzarea, printre altele, a fermei agricole de la Simionesti, la un pret de nimic, avind in vedere faptul ca societatea pe care a condus-o a intrat in procedura de reorganizare judiciara. De vinzarea activelor Fastrom s-au ocupat doi lichidatori – Maria Duda si Neculai Bojescu – "asistati" de directorul Lupu. Astfel, in data de 27 martie a acestui an, a fost anuntata scoaterea la licitatie a unor bunuri mobile si imobile din cadrul fermei Simionesti, urmind ca licitatia sa aiba loc la data de 16 aprilie. Cu trei zile inaintea licitatiei, lichidatorii au publicat un alt anunt de vinzare, in care se specifica faptul ca unele bunuri mobile scoase la vinzare sint revendicate de fostii proprietari, urmind ca eventualii cumparatori sa-si asume riscul posibilelor revendicari. Modificarea anuntului de organizare a licitatiei nu a facut altceva decit sa-i inlature de la licitatie pe cei interesati de a achizitiona acele bunuri, astfel incit la licitatia respectiva sa vina doar anumite persoane, agreate de directorul Lupu. Pentru a bloca vinzarea bunurilor, Agentia Domeniilor Statului (ADS) a depus la Sectia Comerciala a Tribunalului Neamt o cerere de suspendare a procedurii reorganizarii judiciare, prevazute de legea 64@1995, incercind sa blocheze "afacerea". Tribunalul Comercial Neamt a aminat pronuntarea cauzei de doua ori, sentinta de blocare a vinzarii bunurilor Fastrom fiind pronuntata la data de 22 aprilie 2002, dupa organizarea licitatiei, astfel incit aceasta s-a desfasurat "in liniste".
O ferma luata la pret de doua tractoare Printre bunurile scoase la licitatie s-au numarat sapte tractoare, semanatori, pluguri, remorci si tot felul de utilaje folosite la muncile agricole. In plus, cumparatorul, Vasile Cojocariu, proprietarul unei fabricute de conserve din Baltatesti, a achizitionat si mare parte din bunurile imobile ale fermei Simionesti: depozitul de carburanti, magazii, atelierul mecanic, platformele pentru utilaje, retelele cu tot cu utilitati si o suprafata de teren de 60 de ari. Pentru a dovedi ca este un cumparator cu potenta financiara, Vasile Cojocariu, a platit pentru bunurile cumparate 675,9 milioane de lei, bani cu care, la data incheierii vinzarii, nu ar fi putut cumpara decit doua tractoare noi, si nicidecum o intreaga ferma. De exemplu: un tractor U 650 s-a vindut cu 16,1 milioane de lei, bani cu care Vasile Cojocariu ar fi putut cumpara doar doua cauciucuri si doua camere de tractor; o remorca a fost achizitionata cu doar 900 de mii de lei, bani cu care abia se poate cumpara o trotineta pentru copii; o semanatoare – 4,5 milioane. Retelele si utilitatile au fost cumparate cu 5,7 milioane de lei, iar cei 60 de ari de teren au fost achizitionati cu incredibilul pret de 10 mii de lei pe metrul patrat. Vinzarea acestor bunuri a fost evidentiata pe facturi fiscale completate incorect, motiv pentru care Maria Duda a fost amendata de Politia Economica cu 300.000 de lei. Precizam ca terenul s-a vindut fara documentatia cadastrala si fara a fi intabulat la Cartea funciara, lucruri care nu fost luate in calcul de directorul Lupu si cei doi lichidatori.
Vasile Cojocariu a presimtit ca va cistiga licitatia Licitatia s-a desfasurat, conform anuntului publicitar, la ora 10.
Imediat dupa licitatie, la doar o ora si fix 27 de minute, Vasile Cojocariu a depus, in numerar, la filiala Roman a Bancii Romane de Dezvoltare, suma de 400 de milioane de lei. Daca licitatia ar fi fost organizata "pe bune", aceasta ar fi trebuit sa dureze, avind in vedere numarul mare de bunuri scoase la vinzare. "Miscarea" facuta demonstreaza clar ca Vasile Cojocariu avea banii pregatiti inainte de licitatie, iar faptul ca a avut asupra sa, in momentul respectiv, suma de 400 de milioane de lei, pentru a achita in viteza bunurile cumparate, denota ca el era sigur ca va cistiga licitatia, fara a lua in calcul riscul ca procedura sa fie contestata de Tribunalul Comercial, prin judecatorul sindic. Acest lucru s-a intimplat formal, fara a mai avea un efect, citeva zile mai tirziu, la data de 22 aprilie.
Facturi ilegale
In urma licitatiei organizata la data de 16 aprilie, licitatie la care "a strigat” doar Vasile Cojocariu, cei doi lichidatori – Maria Duda si Neculai Bojescu – au incheiat contractele de vinzare cumparare catre Vasile Cojocariu, cu data de 25 aprilie, la doua zile dupa ce predasera gestiunea de la Fastrom Roman. In plus, in facturile eliberate nu este trecuta ziua in care acestea au fost eliberate, ci doar luna, evitindu-se astfel posibilitatea de a fi identificata nerespectarea procedurii. Maria Duda, care a cistigat, ca si Neculai Bojescu, 585 de milioane de lei, reprezentind comision din valoarea bunurilor vindute in 2002 de la Fastrom, spune ca eroarea de completare a facturilor este justificata prin aceea ca a avut de scris un carnet intreg de facturi, in decurs de o zi.
S-au declansat cercetari penale Afacerea Fastrom a mobilizat Politia, Garda Financiara si Parchetul de pe linga Judecatoria Roman, care au demarat o serie de cercetari. Actuala conducere a Fastrom a depus si o plingere penala, impotriva fostului director, Constantin Lupu si a lichidatorilor Nicolae Bojescu si Maria Duda, acestia fiind acuzati de comiterea infractiunilor de abuz in serviciu, fals intelectual si uz de fals. In numarul de miine al cotidianului "Ziarul de Roman" vom prezenta modul in care a fost posibila aceasta "afacere", prin care statul roman a fost prejudiciat, precum si legaturile dintre persoanele care au stat in spatele acestei afaceri. (Bogdan GOTCA)