Lovitura de teatru la Petrotub

marți, 05 august 2003, 23:00
5 MIN
 Lovitura de teatru la Petrotub

Pina la semnarea actului de vinzare – cumparare a Petrotub, cele trei
sindicate din societate au purtat discutii cu patronatul in vederea perfectarii
Contractului Colectiv de Munca (CCM). Pina la sfirsitul acestei saptamini,
liderii de sindicat spera sa finalizeze actul aditional la CCM. Chiar daca
discutiile pe aceasta tema au tot fost aminate, acum, cind patronul bate la
usa, se pare ca partile implicate in aceasta ecuatie accelereaza ritmul.
„O mare parte din probleme s-au rezolvat prin aparitia Codului Muncii. Insa,
au mai ramas o serie de probleme destul de importante si care trebuiau
clarificate. Este vorba despre angajarea cu prioritate, in conditiile legii, a
salariatilor pensionati din Petrotub pe caz de boala – daca si-au recapatat
capacitatea de munca fizica si psihica – sau a unuia dintre membrii familiei
pensionatilor pe caz de boala, decedatilor sau invalizilor, ca urmare a
accidentelor de munca produse in cadrul societatii. De asemenea, un alt
punct aflat in discutie se refera la faptul ca patronul sa acorde, in afara
platilor compensatorii ce se acorda conform legii, sa ofere sume de bani in
functie de vechimea salariatilor. Orele lucrate in zilele de duminica si
sarbatorile legale si religioase inscrise in CCM, precum si orele peste
programul de lucru trebuie sa ne aduca un spor de 100%”, a declarat
inginer Mircea Anton, liderul Sindicatului Romantub din cadrul Petrotub.
Solicitarile sindicalistilor se mai refera la obligatia patronului de a repara si
igieniza vestiarele, spalatoriile, grupurile sanitare la interval de sase luni; sa
asigure curatenia si intretinerea curenta a vestiarelor si grupurilor sanitare;
sa organizeze si sa doteze posturile de prim ajutor cu materiale si
medicamentele necesare.
Oficiul Concurentei si senatorul PRM Badea, contra ofertei Ispat
Intr-un comunicat trimis redactiei „Ziarului de Roman”, senatorul PRM de
Neamt, Dumitru Badea, contesta oferta depusa de Ispat, argumentind si cu
opinia Consiliului Concurentei.
Senatorul nemtean considera ca „privatizarea «la pachet», la initiativa
premierului Adrian Nastase, a doua mari societati de importanta strategica
ale industriei siderurgice romanesti – Petrotub SA Roman, cel mai mare
fabricant de tevi fara sudura din sud-estul Europei, si Siderurgica
Hunedoara, singurul producator de tagla – teava si lingou poligonal din tara –
este apreciata de factorii responsabili din zona ca fiind o actiune grabita,
demarata surprinzator pentru a limita accesul unor potentiali cumparatori si
a favoriza societatea Ispat – Sidex. Sint date ca actiunea a fost minutios
pregatita cu sprijin guvernamental, cu mult timp inainte, cu scopul de a
inzestra Ispat cu aproape 70% din capitalul social al Petrotub si cu peste
80% din actiunile SC Siderurgica. Ordonanta de Urgenta prin care a fost
privatizata Sidex Galati cuprinde o serie de masuri
pagubitoare pentru statul roman, prin care Ispat-ului i se va asigura
intregul pachet de actiuni. Cu siguranta ca astfel de clauze vor fi
prevazute si in contractul de vinzare a celor doua societati.
Intre masurile premergatoare privatizarii mentionez termenul foarte
scurt stipulat in anuntul de vinzare pentru depunerea dosarelor.
Numai o societate care cunoaste dinainte acest termen poate, in 11
zile, sa procure suma de 12 milioane de euro pe care s-o depuna la
Eximbank Bucuresti si sa obtina de la furnizorii sai de energie, apa
etc. un set de documente justificative necesare alcatuirii dosarului.
Aceasta societate este cu siguranta Ispat – Sidex care, de altfel, in
urma cu doua saptamini, a trimis la Petrotub o echipa de specialisti
care monitorizeaza totul, lasind impresia ca sint deja proprietarii
fabricii. Din criteriile privatizarii lipseste insa obligativitatea cumparatorului
de a veni cu o piata in plus pentru desfacerea produselor celor doua fabrici,
unul dintre factorii determinanti care au impus scoaterea lor la privatizare.
Explicatia consta tocmai in faptul ca Ispat nu dispune de o asemenea piata
suplimentara. In «pregatirea» privatizarii, nu a fost neglijata nici necesitatea
divizarii fortelor sindicale din Petrotub, reusindu-se atragerea unuia dintre
cei doi lideri, care, la un moment dat, desfasura o propaganda asidua,
evidentiind asa zisele rezultate ale Ispat in relatiile cu salariatii, desi
societatea respectiva a trebuit sa faca fata in mai multe rinduri miscarilor de
protest, generate de nerespectarea contractului colectiv de munca si
disponibilizari abuzive din Sidex. In aceste conditii, desi se anuntasera
initial peste 20 de potentiali cumparatori, intre care firme de mare prestigiu
in domeniu, era previzibil ca 4 august a.c., cind expira termenul pentru
depunerea dosarelor, APAPS -ul sa aiba o singura oferta – cea pe care si-o
doreste: Ispat-Sidex.
In concluzie: investitorul strategic Ispat, asa cum este el denumit in
Ordonanta de Urgenta nr. 119/2001 privind privatizarea Sidex – modificata
de doua ori cu scopul vadit de a crea facilitati care sint tot atitea acte de
spoliere a statului roman – nu este cumparatorul ideal pentru cele doua
obiective deoarece:
1. A obtinut fraudulos, la un pret incredibil de scazut, Sidex Galati – cel
mai mare obiectiv al siderurgiei romanesti.
Amintesc in context faptul notoriu de altfel, ca Ispat a sustinut
campania electorala a lui Tony Blair, care, la rindul lui, a solicitat
Romaniei ca societatea respectiva sa fie tratata preferential in
procesul de privatizare a Combinatului Sidex Galati, ceea ce
Guvernul nostru a si facut. Faptul ca privatizarea Petrotub
se produce intr-un moment in care valoarea sa de piata este cea mai
scazuta, ca tot acum s-a facut publica sarcina data de FMI ca acest
obiectiv sa fie lichidat, iar aceasta licitatie anuntata este prezentata ca
o ultima incercare pentru a se evita masura extrema a lichidarii, ne
intareste convingerea ca Ispat va cumpara fabrica la un pret total
dezavantajos statului roman, asa cum s-a intimplat si cu celelalte
societati achizitionate in Romania (Sidex Galati si Tepro Iasi).
Discutiile tot mai insistente privind interesul major al unor membri ai
Guvernului Romaniei in protectia Ispat-Sidex ma determina sa solicit
publicarea de indata a structurii actionariatului acestei societati.
2. Ispat nu s-a remarcat in nici un fel ca intreprinzator
strategic in Romania, iar ajutorul de stat individual in valoare de
37.858.289.812 mii lei care i-a fost acordat, precum si noianul de
aminari la plata, scutiri si radieri de datorii importante catre stat, unele
cu efecte pentru anii urmatori, au trezit ingrijorarea Uniunii Europene.
Dupa cum rezulta dintr-o scrisoare adresata Senatului de catre
Presedintele Consiliului Concurentei – Theodor Valentin
Purcarea, la recenta Conferinta de aderare, Comisia Europeana «a
pus iarasi in discutie cazul Sidex Galati, solicitind Romaniei sa clarifice
dimensiunile ajutorului acordat si sa plafoneze ajutoarele fiscale si de
alta natura acordate Sidex-ISPAT», altfel, va fi pusa in pericol aderarea
Romaniei la UE.
Ministerul Finantelor Publice, alarmat si el de avertismentul Comisiei
Europene, a solicitat Senatului sa temporizeze dezbaterile proiectului de
lege pentru aprobarea O.U.G. nr. 119/2201 privind privatizarea Sidex,
modificata de Camera Deputatilor intr-o sedinta condusa de Viorel
Hrebenciuc, prin care s-au acordat Ispat – Sidex noi facilitati fata de cele
stabilite prin OUG si a initiat o serie de intilniri cu celelalte institutii
implicate: Consiliul Concurentei, Oficiul Concurentei, Ministerul Integrarii
Europene, Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor
Statului. Desi se desfasoara de citeva luni de zile, aceste negocieri n-au
condus la nici un rezultat, nimeni neavind curajul sa incalce cuvintul de
ordine privind sustinerea
din bugetul statului a acestei societati private. Intre timp Ordonanta
119/2001 isi produce efectele benefice pentru Ispat.
3 Dupa cum rezulta din decizia 99/2002 a Consiliului Concurentei, SC
Ispat-Sidex S.A. are deja pozitia de cvasimonopol pe piata
romaneasca a produselor siderurgice, statut care va intarit
considerabil daca va cumpara Petrotub Roman si Siderurgica
Hunedoara, la care se adauga Tepro Iasi”. (Lucia CRAINICU)

Comentarii