Miliarde ingropate in pamint

Fondurile europene pentru dezvoltare rurala au reprezentat o adevarata
mina de aur pentru unele primarii din zona Romanului, care au vazut in
aceste surse de finantare o oportunitate pentru dezvoltarea infrastructurii.
Unele din aceste fonduri au fost folosite pentru realizarea unor retetele de
apa potabila, insa specialistii Compartimentului Teritorial de Sanatate
Publica Roman (CTS) considera ca sistemele de alimentare cu apa
trebuiau insotite si de retele de canalizare. „Daca nu din punct de vedere
ingineresc, cel putin din punct de vedere sanitar, miliarde de lei au fost
cheltuite fara folos. Sint comune – cum ar fi Sabaoani, Tamaseni, Cordun,
Horia – in care s-au investit miliarde de lei pentru realizarea unor retele de
apa potabila. Pe linga faptul ca au putini abonati, aceste retele nu pot
deveni cu adevarat functionale decit in momentul in care va exista si
canalizare. Din punctul meu de vedere, mai intii ar fi trebuit sa se inceapa
cu reteaua de canalizare, pentru a fi colectata apa uzata. La Sabaoani,
Primaria se straduie acum sa realizeze reteaua de canalizare, ceea ce este
un lucru imbucurator. In alte comune, care au retea de apa, dar nu au
canalizare, faptul ca au putini consumatori ar putea reprezenta un noroc,
pentru ca apa uzata nu este in canitati mari si nu ar reprezenta un pericol,
chiar daca nu are unde sa fie colectata”, a apreciat doctorul Emanuel
Nazaretian, medic primar in cadrul CTSP.
Daca vorbim de comunele mai mari si mai dezvoltate, intrarea in Uniunea
Europeana ar trebui sa le gaseasca atit cu retetea de apa, cit si cu retea de
canalizare. Sau, cel putin asa spune legea. „Zilnic, primim cereri pentru
bransare la reteaua de apa. In momentul de fata avem, in Sabaoani, 1.300
de autorizatii pentru bransare. Intreaga retea de apa pentru satul Sabaoani
a costat aproximativ un milion de euro, iar pentru satul Traian s-au investit
1,3 miliarde de lei. Acum, noi avem depus un proiect pentru realizarea
retelei de canalizare, pentru care speram sa obtinem bani din fondul de
mediu. Daca nu ni se va aproba proiectul, vom incerca atragerea de
fonduri SAPARD. Cert este ca, de sapatamina viitoare, locuitorii din satul
Traian se vor putea bransa la reteaua de apa”, a declarat Valeria Dascalu,
primarul comunei Sabaoani.
Potrivit viceprimarului comunei Tamaseni, Ilie Mihoc, si in aceasta comuna
exista citeva sute de cereri pentru bransarea la reteaua de apa. Cea mai
grava problema ramine lipsa retelei de canalizare, insa exista promisiuni
sigure ca anul viitor vor fi alocate fonduri pentru realizarea acestui proiect,
care va include si o statie de epurare a apei.
Exista insa si comune, e drept, mai sarace si recent infiintate, cum ar fi
Pincestii, care nu au depus proiecte pentru realizarea unor retele de
alimentare cu apa. „Dupa anii 1990, au fost alocate fonduri pentru
realizarea retelei de apa, insa, pina acum, nu s-a facut mai nimic. Ne-am
facut un calcul si am constatat ca reconditionarea instalatiei ne-ar consta
mai mult decit una noua”, a declarat Vasile Gherghel, primarul comunei
Faurei.
Si la Cordun situatia este destul de incilcita. Potrivit primarului Adrian
Diaconu, pina acum numarul abonatilor nu a crescut pentru ca nu se stia
care este proprietarul retelei. „Noi avem 25 de cismele stradale, iar reteaua
de apa a fost preluata de compania judeteana Apa Serv Piatra Neamt. In
urmatoarea perioada vor incepe bransarile individuale. In ceea ce priveste
reteaua de canalizare, lucrurile sint mai complicate, pentru ca ar fi nevoie
de o investitie de aproximativ 300 de miliarde, bani pe care bugetul local
nu ii are”, a precizat primarul Adrian Diaconu.
Singura comuna care are si retea de canalizare, si retea de apa este Horia.
Potrivit primarului acestei comune, Vasile Baciu, desi retelele se intind pe o
distanta destul de mica, exista aproximativ 50 de cereri pentru bransare, iar
proiectul nu se deruleaza prin bugetul local, ci printr-o firma din Israel.
In ceea ce priveste investitia din comuna Bira, desi lucrarile au fost
inaugurate, sistemul de alimentare cu apa nu este functioneal. Aici,
problema este legata de alimentarea cu energie electrica a statiei de
clorinare, lucrarea fiind impartita cu autoritatile din comuna Oteleni, judetul
Iasi. Desi, de la Consiliul Judetean Neamt s-au alocat bani pentru
rezolvarea acestei probleme, la doua rectificari de buget, Consiliul Local
Bira a dispus cheltuirea acestor sume pentru acoperirea altor urgente ale
comunei. Cel mai probabil, investitia va fi preluata de Consiliul Judetean si
predata societatii Apa Serv Piatra Neamt, pentru punerea in functiune a
investitiei. (Emilian PAL)