Pildesti, cel mai bogat sat din Moldova

La citiva kilometri de Roman, dupa ce treci de Cordun si Simionesti, poti
crede ca ai gresit directia si ai ajuns in celebrul cartier american Beverly
Hills. Daca n-ar fi indicatorul de circulatie pe care scrie clar si romaneste
Pildesti, care sa te aduca cu picioarele pe pamint, vilele ochioase te-ar
duce cu gindul la un scenariu din filmele americane. Cel putin jumatate din
casele din Pildesti sint noi sau abia in lucru. Si inca de la strada se vede ca
proprietarii nu s-au zgircit deloc la bani. Din cele 4.000 de suflete cite
numara satul Pildesti, in aproximativ 1.000 de familii, aproape 1.000 de
persoane muncesc in strainatate. Cite unul din fiecare casa.
Daca munca in strainatate a devenit o obisnuinta dupa ce Uniunea
Europeana si-a deschis granitele si pentru romani, satenii din Pildesti
munceau in strainatate inca de la inceputul anilor ’90. La inceput a fost
Israelul, unde mergeau barbatii sa munceasca in constructii. Dupa citiva
ani, le-a venit femeilor rindul sa plece in Italia sau in Spania.
Primul lucru pecare l-au facut dupa ce-au cistigat bani a fost sa ridice o
casa. A devenit un fel de intrecere, fiecare a vreut sa aiba casa cea mai
frumoasa si mai moderna. Prosperitatea se vede de la poarta. Garduri
inalte din fier forjat cu temelia din piatra de riu. Pentru a vedea cum arata o
astfel de casa inauntru, am batut intr-o poarta, la intimplare. Am batut este
doar un mod de a spune, pentru ca avea sonerie si sistem de alarma. Fara
sa se codeasca, gazdele ne-au invitat in casa. Daca pe dinafara casa nu
era terminata si astepta tencuiala, camerele nu aveau nici un cusur.
Condusi de gazde, am strabatut toata casa, adica 11 camere, plasate atit la
parter, cit si la etaj, holuri, o bucatarie impresionanta si scari ca in filme.
Toate de o curatenie exemplara. Peste tot, materiale moderne si de buna
calitate. Parchet modern, gresie si faianta, lambriuri de plastic si tavan fals.
Cel putin trei televizoare, daca nu cumva, furata de peisaj, am sarit vreunul
la numaratoare. Masina de spalat automata, combina frigorifica, mobila
moderna, mai mult ca sigur facuta la comanda, astfel incit sa se
potriveasca perfect la culoare si la dimemnsiunile camerelor.
Ca sa-si ridice aceasta casa si ca sa o mobileze, Gheorghe Sescu a lucrat
in Israel zece ani. Sefa de santier a fost sotia sa, Margareta Sescu, care a
facut proiectul casei inspirindu-se din reviste, a ales materialele si a
supravegheat muncitorii. „Nu stiu exact cit am cheltuit cu casa, pentru ca
mereu era nevoie de alti bani, si altii. Cred ca peste un miliard de lei. Am
facut-o cu gindul la copii”, a spus Margareta Sescu. Familia Sescu are trei
copii. Daca fata cea mare lucreaza in Italia si si-a facut casa ei, cu parintii
locuiesc un baiat, student in anul II la Stiinte Economice, si o fetita eleva in
clasa a VII-a. Pentru ei, Gheorghe Sescu va pleca din nou in Israel.
Casa familiei Sescu poate fi considerata etalon pentru tot satul. Diferentele
in plus sau in minus sint nesemnificative. Toti cei care muncesc in
strainatate se intorc in sat pentru a-si face case. Apartamentele de la oras
nu-i tenteaza decit ca afacere, majoritatea satenilor alegind piata imobiliara
pentru a-si plasa cistigurile. O parte din cei care au lucrat in strainatate,
satui sa munceasca la straini, si-au deschis afaceri in sat. Asa se face ca in
Pildesti este brutarie, care deserveste citeva sate, si chiar o cofetarie,
modern amenajata, cu sector pentru fumatori si nefumatori si cu produse
preparate in laboratorul propriu, ateliere de confectii si de incaltaminte si de
timplarie din PVC. Toate apartinind unor sateni din Pildesti.
La Pildesti sint foarte putine familii care traiesc din ajutorul social. 40 de
familii din cele 4.200 cite sint inregistrate la Primarie. „Cei care ajung la
ajutorul social sint familii care au o problema: fie ca nu le place munca,
pentru ca ar exista numeroase posibilitati de a-si gasi un loc de munca, fie
ca au o problema cu alcoolul”, a spus primarul comunei Cordun, Adrian
Diaconu.
La Pildesti nu exista abandon scolar. Din cei aproape 600 de copii care sint
inregistrati in scriptele scolii, anul trecut au fost doar trei cazuri de abandon
scolar. Si acestia au abandonat scoala mai mult de rusine. „Este vorba de
copii care provin din familii dezorganizate, care au ramas repetenti de
citeva ori si care depasesc cu citiva ani virsta clasei. Daca in clasele
primare ei continua sa mai vina la scoala, de la clasa a V-a diferentele sint
mai evidente si, ca sa nu rida colegii de ei, prefera sa nu mai vina deloc la
scoala”, aspus directorul Scolii din Pildesti. Din pacate, dupa ce fac opt
clase, putini sint cei care se indreapta apoi spre liceu, chiar daca ar avea
atit posibilitati financiare, cit si potential intelectual. Se opresc la Scoala de
Arte si Meserii, mai ales ca la Pildesti functioneaza o astfel de scoala
particulara, patronata de o confesiune catolica spaniola. „Copiii dau de mici
de gustul banului. Ei vad cit cistiga parintii lor, fara sa faca prea multa
scoala si atunci se indreapta repede spre o meserie si asteapta sa plece in
strainatate. Sint si elevi care merg la liceu si apoi la facultate, dar nu citi ar
merita”, a spus preotul Petre Budau.
Una peste alta, Pildestiul concureaza la titlul de cel mai bogat sat din zona.
Un sat in care vilele inlocuiesc pe nesimtite casele vechi si in care
muncitorii cu ziua sint adusi in perioada muncilor la cimp tocmai din
comunele invecinate. Un sat in care ziua nu intilnesti oameni pe strada
pentru ca toata lumea munceste. Cei tineri muncesc in strainatate, iar cei
care au ramas le construiesc vilele in sat.
100 de dolari de familie pentru ridicarea unei noi biserici
Inca de la intrarea in satul Pildesti se vede constructia impresionanta
a bisericii noi din sat, cu turnuri inalte de 50 de metri si cu o
capacitate de aproape 5.000 de locuri, in care sa incapa aproape
toata suflarea satului. Lucrarile la biserica au inceput in urma cu opt
ani si mai este inca mult de lucru. „Principala sursa de finantare a
lucrarilor de constructie o reprezinta ajutorul enoriasilor”, a spus
preotul paroh Petru Budau. Ca sa ajute la ridicarea bisericii, fiecare
familie din sat contribuie anual cu 100 de dolari. Ca si biserica veche
a satului, biserica noua va avea hramul „Adormirea Maicii Domnului”,
sarbatorit pe 15 august. (Cosette ZANOCEA)