Scoli bogate, scoli sarace

De la 1 ianuarie, scolile romascane vor trece printr-o noua incercare. Cea a
finantarii descentralizate, care va fi testata si pe scolile din Neamt. Conform
prevederilor metodologice din aceasta noua lege a finantarii, scolile vor
primi bani din trei directii, pe care vor trebui sa si-i gospodareasca singure.
Pentru salariile cadrelor didactice, banii vor veni in continuare de la
minister, odata cu sume repartizate in functie de numarul de elevi din
scoala si de costul mediu al cheltuielilor de scolarizare stabilit pentru fiecare
elev. Pentru cheltuieli curente de intretinere si administrare a cladirii, banii
vor veni de la comunitate. Pentru ceea ce scolile si-ar dori sa faca in plus –
investitii, modernizari, dotari sau salarii mai mari pentru cadrele didactice
din scoala -, trebuie sa se descurce singure si sa-si asigure banii din fonduri
extrabugetare.
Inainte ca „valul” sa vina peste ele, scolile romascane si-au luat deja masuri
de prevedere. Liceele cu profil de prestari servicii si cu profile tehnologice
au, deja, experienta si stiu sa faca bani. Intr-un top neoficial al scolilor
bogate din oras, pe primele locuri se afla scolile mari, cu numar mare de
elevi si cu baza materiala bogata, Colegiul Tehnic „Miron Costin”, Colegiul
Tehnic „Danubiana” si Grupul Scolar „Vasile Sav”. „In anul scolar trecut,
veniturile extrabugetare realizate de scoala noastra s-au ridicat la citeva
miliarde de lei, in cea mai mare parte bani proveniti din inchirierea unor
spatii si terenuri si din prestarile de servicii. Eu sint de parere ca finantarea
per elev va favoriza acele unitati care au o infrastructura care sa le permita
sa scolarizeze un numar mare de elevi, care vor sti sa atraga elevii spre
unitatea de invatamint prin oferta scolara, prin baza materiala pe care o
asigura si prin calitatea actului didactic si, mai ales, scolile care stiu sa se
gospodareasca”, a spus profesorul Laurentiu Leoreanu, directorul
Colegiului Tehnic „Miron Costin”.
Pentru Grupul Scolar „Vasile Sav”, principala sursa de bani o reprezinta
inchirierea spatiilor, precum cantina modernizata recent si care, in perioada
nuntilor, este una din cele mai solicitate spatii din oras. „Pentru cantina,
chiria este de doua milioane de lei pe noapte si reprezinta principala
noastra sursa de venit. Cu chiriile de pe celelalte spatii si cu serviciile
prestate reusim sa ne descurcam si sa facem fata nevoilor curente, fara sa
stam cu mina intinsa la primarie sau sa aminam rezolvarea problemelor
pina cind vom face rost de bani. Din fonduri extrabugetare am reusit sa
modernizam fata scolii si sa modernizam si dotarea. Vom incerca sa ne
adaptam dupa legea cererii si a ofertei si sa incercam si alte activitati, daca
se vor dovedi profitabile”, a spus directorul de la „Vasile Sav”, profesorul
Dan Zaharia.
Ca sa faca bani, si celelalte licee s-au lansat in afaceri, fiecare in functie de
profil. Daca la Colegiul Tehnic „Danubiana” exista deja atelierul de
patiserie, Grupul Scolar Materiale de Constructii este nou venit pe piata
afacerilor. „De citeva saptamini am inceput sa producem pavele, pe care le
vom livra diferitelor firme interesate. Pretul propus de noi pentru acest
articol este mai mic decit cel oferit de producatorii industriali”, a spus
profesoara Emilda Butnaru, directoarea Grupului Scolar Materiale de
Constructii.
Cele mai napastuite de noua legislatie se dovedesc a fi liceele teoretice si
scolile generale, care nu au posibilitatea de a se lansa in afaceri. „In ceea
ce priveste afacerile, speram sa deschidem o tipografie. In legislatia
prevazuta pentru noul tip de finantare, noi sintem avantajati de faptul ca de
la buget este incurajata performanta. Scolile care obtin rezultate bune la
concursuri, olimpiade, admitere la facultate, beneficiaza de o sponsorizare
mai generoasa de la bugetul central”, a spus profesorul Viorel Stan,
directorul Colegiului National „Roman-Voda”.
Desi viseaza mai mult, scolile generale trebuie sa se multumeasca cu
putinul pe care reusesc sa-l obtina inchiriind cite un spatiu. Scoala nr. 3
incaseaza din chirie fix trei milioane de lei pe an. Ca si celelalte scoli
generale, institutia se invirte intr-un cerc vicios: ca sa faca bani, are nevoie
de… bani ca sa intre in afacere. „Nu de idei ducem lipsa, ci de bani cu care
sa le punem in aplicare. Avem un teren viran in fata scolii unde as vrea sa
facem un teren de tenis de cimp, cu citeva tribune. Am putea obtine bani
inchiriind terenul pentru competitii sau celor care doresc sa joace dupa-
amiaza sau la sfirsit de saptamina”, a spus profesorul Mihai Vacaru,
directorul Scolii nr. 3.
Daca fiecare se descurca cum poate, in coada listei vor ramine, ca si pina
acum, scolile de la tara. In lipsa afacerilor si a sponsorizarilor de la parinti,
aproape inexistente in scolile din mediul rural, ele vor fi nevoite sa se
descurce la limita minima. „Singurele afaceri pe care putem spune ca la
facem si din care mai adunam ceva bani ca fonduri extrabugetare sint cele
in care folosim pamintul pe care ni l-a dat primaria si pe care noi il arendam
unei asociatii agricole care ne da in schimb cite o suma de bani. Noi
sintem avantajati de faptul ca avem si ceva pamint. In cadrul unitatii exista
si o scoala de arte si meserii, cu profilul de prelucrarea lemnului. In cadrul
orelor de practica, elevii mai primesc comenzi pentru cite o lucrare, ce-i
drept, de mica dimensiune. In ceea ce priveste sponsorizarile de la parinti,
nici nu se pune problema. La fiecare sedinta cu parintii, noi ne prezentam
problemele si necesitatile, dar, din citeva zeci de mii, nu reusim decit sa
mai cumparam creta sau bureti pentru table”, a spus profesorul Stefan
Gradinaru, directorul Scolii din Valea Ursului. (Cosette ZANOCEA)