Caută 
6 MIN
Veniti pe teritoriul Romaniei in trei valuri, polonezii nu au fugit din tara lor pentru ca ar fi fost oprimati. Pur si simplu si-au parasit locurile natale in cautare de paminturi si piine. Crearea unei comunitati de etnici polonezi incepe in 1791, an in care s-au stabilit in Bucovina, la Cacica, mineri sositi din regiunea Cracovia, a continuat cu perioada anilor 1834-1842, cind muntenii din zona Czadca, de la granita cu Slovacia au pus bazele mai multor sate, Solonetul Nou, Plesa, Poiana Micului, si se sfirseste in primii ani ai secolului XX, perioada in care s-au stabilit pe teritoriul judetului Suceava agricultori din zona Rzeszow. Cei care au populat succesiv zona Bucovinei au crezut ca o vor duce mai bine decit in propria tara. Si, o buna perioada, chiar asa s-a intimplat. Evenimentele care au macinat estul Europei dupa al doilea razboi mondial au rasturnat aceasta stare de lucruri.
Dupa razboi, din judet au plecat in Polonia 60.000 de etnici
Perioada de inflorire a comunitatii poloneze din Bucovina a fost in perioada interbelica. In toata Bucovina, inclusiv partile aflate acum in Ucraina, se gaseau peste 100.000 de etnici polonezi. Numarul lor a scazut dramatic imediat dupa incheierea celei de a doua conflagratii mondiale. In anii 1947-1948, din judetul Suceava s-au repatriat in Polonia aproximativ 60.000 de persoane. Autoritatile comuniste au dat imediat o puternica lovitura etnicilor polonezi. Organizatia Polona din Suceava, infiintata inca din 1903 ca o filiala a celei de la Cernauti, a fost interzisa. De atunci si pina in 1990 cind s-a constituit o organizatie similara, polonezii au ramas sa lupte singuri pentru a-si pastra limba si obiceiurile. Spre meritul ei, comunitatea de polonezi care a refuzat sa plece la sfirsitul anilor ’40 s-a mentinut relativ constanta. Astfel, acum in tot judetul sint circa 6.000 de etnici, aproape 2/3 din totalul polonezilor din Romania. Pentru acest motiv, sediul Uniunii Polonezilor din Romania s-a mutat in 1992 de la Bucuresti la Suceava. Organizatia are ca principal scop conservarea limbii si traditiilor, pentru realizarea acestui deziderat fiind alocate si fonduri substantiale din partea statului polonez si a unei societati a diasporei, Wspolnota Polska. In acest moment, 60 de studenti, proveniti din rindul comunitatii se afla la studii in Polonia pe baza unor burse alocate de acest stat. Alti 30 de tineri, elevi la liceele din judetul Suceava, primesc burse aici in Romania. Pentru mentinerea traditiilor, din Polonia au fost trimisi in Bucovina 4 profesori care predau elevilor din 9 localitati cu etnici polonezi, toate acestea dupa 1990. In acelasi timp, din 1994 se editeaza lunar la Suceava ziarul bilingv romano-polon, denumit "Polonus", in care se prezinta aspecte din viata comunitatii. Pe linga aceste preocupari, conducerea Uniunii Polonezilor din Romania a organizat incepind cu 1999 "Zilele culturii poloneze", manifestare la care participa oameni de stiinta din 4 tari. Cu aceasta ocazie, sint prezente la Suceava ansambluri artistice, se proiecteaza filme, in general pentru citeva zile centrul cultural polonez se muta in Bucovina. Stanislava Iachimovski, presedintele Uniunii Polonilor din Romania, a declarat ca acum pastrarea limbii si a traditiilor se poate realiza destul de simplu. "Avem o baza materiala care ne permite acest lucru. Copiii nostrii pot invata in Polonia, iar de acolo vin profesori si preoti. In plus, am avut marele avantaj ca in perioada comunista, biserica ne-a fost de un real ajutor si am reusit sa pastram aproape integral tot ceea ce ne reprezinta", a spus Stanislava Iachimovski.
Sf. Maria-cea mai mare sarbatoare a polonezilor
Pentru polonezi, sarbatoarea celebrata cu cel mai mare fast este, fara indoiala, pe 15 august de Sfinta Maria. Recunoscuta drept Regina Poloniei, Sf. Maria este cinstita in aceasta tara pe 3 mai, data la care este celebrata si Ziua Nationala a tarii. Toate bisericile de pe teritoriul Poloniei care-si sarbatoresc hramul de Sf. Maria au si cite o coroana regala, semn al pretuirii de care se bucura din partea polonezilor. Traditia a fost pastrata si de etnicii polonezi care au ramas in Bucovina. De aceea, pe 15 august, la Basilica din Cacica se string in fiecare an zeci de mii de credinciosi din toate colturile lumii. Stanislava Iachimovski a marturisit ca dupa Paste si Craciun, sarbatoarea de Sf. Maria este pentru poloni cea mai importanta din intreaga lume catolica. Daca in satele cu populatie majoritara poloneza, credinciosii au posibilitatea de a asculta slujbele in limba materna cu ocazia fiecarei sarbatori religioase sau duminical, la Suceava acest lucru se intimpla doar de doua ori pe luna. Dupa un program bine stabilit, un preot polon slujeste pentru cei 400 de etnici care locuiesc in municipiul Suceava.
In lunea de dupa Paste, fetele prinse pe ulita sint aruncate in piriu
Traditiile polonezilor se impart in general intre cele doua mari sarbatori ale crestinatatii: Pastele si Craciunul. Potrivit datinilor, in ajunul Craciunului se serveste o masa de post cu mincaruri traditionale. Specific este ca fiecare mesean face urari de bine celorlalti prin intermediul unui produs numit "oplatek", nimic altceva decit un aluat copt in care se introduc doar faina de griu si apa. De Paste se practica sfintitul-swiecony. La inceputul mesei din prima zi de Paste, un ou curatat se taie in mai multe bucati, de obicei in functie de numarul membrilor familiei prezenti, si fiecare din cei de fata face urari celuilalt. Traditiile si obiceiurile au fost transmise de-a lungul anilor din tata-n fiu. Ingrid Dziurcovschi, eleva de liceu din Cacica, a precizat ca obiceiurile care se pastreaza la casa ei sint destul de numeroase, "desi nu intotdeauna pot fi definite cu exactitate. Ele exista in familia noastra de foarte mult timp, asa au petrecut sarbatorile bunicii parintilor mei, parintii lor si acum noi". Udatul fetelor se mentine si la etnicii polonezi din Bucovina, la fel ca si la alte populatii catolice. "Lunea este dedicata udatului fetelor cu apa, pe la casele lor. Daca vreuna este prinsa pe ulita, este aruncata in piriu", a spus Francisca Ostrovschi, din Solonetul Nou.
Plesa, satul in care traiesc doar polonezi
Plesa, unul dintre satele in care locuiesc exclusiv polonezi, este aruncat in spatele unui deal din apropierea localitatii Manastirea Humorului. Satul s-a constituit pe la 1840, cind aici au venit din Czadca. Pentru ca nu era suficient pamint pentru toti cei care au migrat din Polonia, o parte dintre etnici au plecat la Paltinoasa unde au infiintat asa-zisul Bucovat. Acum la Plesa traiesc 60 de familii de polonezi. Dintre cei mai batrini multi stiu doar poloneza. In fiecare casa se vorbeste, de regula, tot in poloneza. Copiii sint educati in acest fel inca de mici. Primele cuvinte care le invata sint in poloneza. Tainele limbii romane sint dezlegate abia la scoala. Satul prezinta si o ciudatenie. Trei sferturi dintre locuitori se numesc Alexandrovici, un nume cu rezonante mai degraba slave decit poloneze. Meseria cea mai raspindita aici este cea de dogar. S-a transmis din generatie in generatie. Andrei Alexandrovici este unul dintre mesteri in virsta. A invatat tainele meseriei de la tatal sau. La rindul sau, a transmis tainele deprinse mai departe, fiului sau. "Este o meserie care odata era banoasa. Eram celebrii in toata zona. Acum vreo 40 de ani mergeam in tirg la Botosani cu cite 5-6 carute. Pina la amiaza dadeam toata marfa. Venea un evreu care ne cumpara tot ce aduceam noi si apoi o vindea dublu in piata. Erau vremuri cu care nu ne vom mai intilni", s-a plins batrinul. Acum Andrei Alexandrovici lucreaza mai mult ca sa nu-si iasa din mina. Confectioneaza putini mici pentru brinza sau bors. "Sint mai usor de carat la piata la Radauti. Daca fac un butoi trebuie sa platesc o masina. Imi ia 50.000 de lei. Daca il dau nu cistig decit cel mult 150.000 de lei. Mai mult costa transportul", a explicat mesterul cauzele pentru care lucreaza rar. Unul dintre secretele confectionarii butoaielor este acela al folosirii lemnului de molid in detrimentul celui de brad. "Daca punem brad se albastreste brinza. La molid nu se intimpla acest lucru", a spus Andrei Alexandrovici. Ultima comanda serioasa mesterul nu mai stie de cit timp nu a avut-o. Recent, un cetatean din Arbore i-a comandat un butoi de aproximativ 1.000 de litri. "Ca sa fie rentabil, i-am cerut sa vina sa-l ia de acasa. Daca il duceam eu, nu ramineam cu nimic. Din cauza plasticurilor meseria noastra se duce de ripa", s-a confesat mesterul.
Pentru a-si cistiga existenta, Andrei Alexandrovici munceste din greu la cimp si la padure. Are un cal cu care isi face treburile. La fel ca si ceilalti sateni din Plesa. "Fara cal am fi ca fara miini si picioare. Daca nu ai cal, nu esti gospodar", a explicat un satean din Plesa.
In micuta asezare locuieste si unul dintre cei mai mari poeti polonezi din diaspora, Majerik Bolek. El a cistigat pina in prezent patru premii, cel mai important fiind si cel mai recent, din acest an. Pe linga harul poeziei, Majerik Bolek este inzestrat si cu talent de sculptor, in acest sens stind marturie lucrarile in sare realizate la Salina de la Cacica si altele in lemn. (Sandrinio NEAGU)
