Rinichi contra o casa

vineri, 30 aprilie 1999, 23:00
4 MIN
 Rinichi contra o casa

Impinsa de saracie si inghesuita de datorii, o femeie din Suceava este dispusa sa-si pericliteze sanatatea si chiar viata, vinzindu-si un rinichi. "Donez un rinichi pentru suma de 10.000 de dolari", suna anuntul pe care cititorii cotidianului "Monitorul de Suceava" l-au putut citi zilele trecute. Aflata intr-o situatie limita, care nu-i mai permite sa-si intretina familia pentru multa vreme, A.T., in virsta de 49 de ani, a recurs la aceasta masura disperata. Ea doreste ca din banii obtinuti sa-si poata cumpara o locuinta si sa-si poarte copiii la scoala.
"Am lesinat de foame, pentru copii"
Cu A.T. viata nu a fost prea generoasa. In cei 10 ani de casnicie a fost nevoita sa duca singura tot greul. "M-am casatorit in 1976, dar, dupa exact 10 ani, am divortat. In acest timp am dat nastere la doua fete si doi baieti. Deoarece in timpul sarcinii am avut gripa si am facut tratament cu antibiotice, am pierdut doi dintre copii, acestia nascindu-se cu malformatii la creier. Dupa nasterea primei fetite, sotul a plecat la Bucuresti si m-a lasat sa ma descurc singura. La putin timp mi-a dat telefon si m-a anuntat ca nu se mai intoarce acasa. Mai tirziu, am aflat ca exista o alta femeie in viata lui. Au fost zile cind am lesinat de foame, ca sa le dau copiilor de mincare", a spus A.T.
Situatia femeii s-a agravat la citiva ani dupa plecarea sotului cind s-a imbolnavit de o boala de piele. "Am stat prin spital 6 ani de zile, timp in care sotul meu nu mi-a trimis nici un ban. Nu s-a interesat nici macar de educatia copiilor. Cel mai dureros este faptul ca le-a spus tuturor prietenilor din Bucuresti ca nu este casatorit. Acestia au aflat situatia reala de abia cind l-au facut membru de partid, deoarece cu aceasta ocazie s-a facut o ancheta serioasa", a adaugat A.T.
Dupa terminarea studiilor, sotul ratacitor s-a intors acasa la familie. Desi spera la o viata normala, pentru A.T. lucrurile s-au inrautatit. Ea a constatat ca sotul ei are probleme psihice. "In perioada cit am fost casatorita, am observat ca sotul meu avea instincte nefiresti. Ma supunea la perversiuni sexuale si am acceptat acest lucru de nevoie, dar nu am putut trece peste faptul ca avea ginduri necurate si in ceea ce o priveste pe fiica noastra. Mi-am dat seama de acest lucru de citeva ori si, de atunci, imi era frica sa o las singura acasa. Cind eram de serviciu, tremuram la gindul ca sotul meu ar putea da curs pornirilor anormale", a precizat A.T.
"Trebuie sa platesc taxa de scolarizare a fetei"
In anul 1986, A.T. a divortat. Responsabilitatea intretinerii celor 2 copii a ramas in intregime pe umerii sai. In aceste conditii, datoriile s-au adunat de la o zi la alta, un imprumut in banca de 6 milioane de lei pe care nu l-a putut achita a determinat-o sa-si vinda apartamentul. "Cu cele 35 de milioane pe care le-am obtinut din vinderea locuintei am platit creditul si penalitatile si am incercat sa cumpar un alt apartament. In numai doua saptamini, pretul acestora a crescut brusc, fiindu-mi imposibil sa mai pot cumpara o locuinta", a spus A.T.
Pentru a trai, A.T. a inchiriat un apartament care a costat-o peste 7 milioane de lei pe an. La acestea s-au adaugat cheltuielile curente, banii terminindu-se, astfel, foarte repede. "Salariul de 300.000 de lei pe luna si ce mai cistigau copiii din munca la negru nu au fost suficienti pentru plata chiriei si hrana. Am incercat sa obtin un credit de la CEC pentru a-mi cumpara o locuinta, dar mi s-a cerut sa am un salariu de cel putin 5 milioane de lei. Acum situatia mea s-a agravat. De o luna de zile stau la o colega de serviciu si, in scurt timp, trebuie sa platesc taxa de scolarizare a fetei. In aceste conditii, m-am decis sa-mi vind un rinichi", a mentionat A.T.
A.T. este constienta de riscurile la care se expune in cazul in care va dona un rinichi. Ea ne-a declarat ca nu ii este frica de o eventuala operatie. Pentru ea aceasta este singura sansa de a face fata situatiei. "Stiu ca cei care au nevoie de rinichiul meu nu au bani, dar poate reusesc sa gasesc pe cineva care poate sa-mi ofere aceasta suma. Cu banii pe care ii voi obtine astfel imi voi cumpara o locuinta, voi plati taxa de scolarizare a fetei si-mi voi plati datoriile. Cel mai dureros lucru este ca nu pot sa ma sfatuiesc cu nimeni. Copiii mei nu stiu ca eu doresc sa-mi vind rinichiul. Intentionez sa le spun de abia cind se va termina totul. Cel mai tare ma afecteaza faptul ca, pina la urma, sotul meu a avut dreptate, mereu imi spunea ca ma va distruge si se pare ca, pina la urma, a reusit", a mai spus A.T.
"Ne confruntam cu destule persoane care vor sa isi vinda un organ"
La ora actuala, in tara noastra nu exista o lege a transplantului de organe. Exista un proiect de lege, dar acesta nu a fost inca aprobat de Guvern. "Legea este mai complexa pentru ca reglementeaza nu numai transplantul de organe, ci si recoltarea lor de la persoane, atit in timpul vietii, cit si dupa deces. In majoritatea tarilor, exista o astfel de lege si se fac tot felul de transplanturi de la cornee pina la maduva. La noi, exista o serie de prejudecati de ordin religios, precum si probleme juridice. Ne confruntam cu destule persoane care vor sa isi vinda un organ, dar cei mai avizati in acest sens sint medicii de la clinicile de urologie din Cluj si Bucuresti. La Suceava nu putem decit sa ajutam acesti bolnavi cu medicamentele intra si post operator", a afirmat doctor Sorin Hincu, directorul Spitalului Judetean Suceava. (Cecilia NETEA, Cristina TURCU)

Comentarii