Caută 
4 MIN
Iesenii au devenit robii a doua unitati ale Consiliului Local. Ineficienta masurilor luate de Primarie in privinta CET si RATP a condus la alimentarea cu fonduri publice enorme a doua "gauri negre". Indiferent de ce sume se duc anual catre aceste doua unitati, se inregistreaza in continuare pierderi, iar iesenii se pling de serviciile primite.
Fondurile alocate de la bugetul local catre CET si RATP depasesc chiar impozitele platite pe proprietate de toti iesenii intr-un an intreg. Pe linga subventiile alocate anual catre cele doua unitati, municipalitatea a ajuns sa plateasca si creditele sau achizitiile garantate cu bugetul local. Astfel se face ca, pina acum, s-au achitat deja de la bugetul local peste 20 milioane lei in contul datoriilor neonorate de CET si RATP, iar suma ar putea creste considerabil, pina la 30 milioane lei, pina la sfirsitul anului.
La capitolul subventii, in 2010, CET si RATP ar trebui sa primeasca in total alte 38 milioane lei. Prin comparatie, taxele si impozitele pe proprietate estimate a fi incasate in 2010 de municipalitate sint de aproximativ 61 milioane lei. Cu mai putin de doua luni pina la sfirsitul anului, municipalitatea a raportat venituri proprii incasate de aproximativ 247 milioane lei.
42 milioane lei platiti de ieseni pentru CET
Fiecare iesean, chiar si un nou-nascut, este "taxat" in 2010 cu peste 200 lei pentru CET si RATP. Conform datelor prezentate de reprezentantii Primariei, de cele mai multe fonduri publice a beneficiat CET. Unitatea traieste de pe o zi pe alta, are mari probleme cu furnizorii, cu datoriile la stat, cu combustibilii, dar este favorita Primariei la impartirea banilor. Investitiile realizate in ultimii ani si masurile de restructurare si rentabilizare nu s-au dovedit pina acum decit bani cheltuiti in vint. Iesenii nu platesc facturi mai mici, pierderile societatii sint din ce in ce mai mari, la fel si datoriile catre bugetul de stat. Cu toate acestea, din banii iesenilor au plecat catre CET pina acum peste 2,5 milioane de euro si 3,1 milioane lei. Banii au fost platiti de la bugetul local in contul garantiei oferite pentru creditul BERD de 20 milioane euro.
In decembrie, CET ar trebui sa achite o prima rata din creditul luat de la Bancpost la inceputul anului pentru plata carbunelui livrat de Unicom Holding. Este greu de crezut insa ca termocentrala va putea achita in jur de doua milioane de euro. Cum si acest credit a fost garantat de municipalitate, banii vor trebui achitati de la bugetul local. Acest lucru ar face ca suma platita in contul datoriilor avute de CET catre banci sa creasca la aproape 23 milioane lei. Suma este achitata acum de la bugetul local, dar pentru CET se transforma in datorii.
Sefii CET sustin ca au achitat in acest an dobinzile de la creditul contractat de la Bancpost, dar si sume pentru plata creditului BERD. Banii vor trebui sa fie recuperati de Primarie de la termocentrala. Nu se stie insa cind s-ar putea intimpla acest lucru. La sumele achitate pe baza contractelor de garantie se adauga si subventia anuala platita de la bugetul local pentru acoperirea diferentei de pret. Pentru 2010, suma prevazuta in buget este de 19 milioane lei. Pina la finalul anului, de la bugetul local ar urma sa "dispara" catre CET in jur de 42 milioane lei.
25,5 milioane lei pentru RATP
Municipalitatea a garantat si pentru RATP achizitia de autobuze MAZ. Anul acesta, regia de transport nu a reusit sa achite nici un leu in contul mijloacelor de transport. "Nu avem bani sa platim ratele. Un operator nu poate suporta o astfel de achizitie, sa aiba si un pret mic la bilete. Nu sint bani. Sumele alocate de la Primarie se duc direct la Finante, in contul datoriilor", a declarat Cristi Stoica, director adjunct al RATP.
Conform datelor prezentate de reprezentantii Primariei, pina acum, de la bugetul local s-au achitat in acest an peste 1,51 milioane euro, adica aproape 6,5 milioane lei. Banii s-au dus direct catre firma Ager Leasing pe baza contractului incheiat in 2005. Si in acest caz, sumele platite de la bugetul local ar urma sa fie recuperate de la RATP.
Municipalitatea nu va recupera insa subventia platita catre regia de transport. Conform bugetului local, in acest an RATP ar trebui sa primeasca ca subventie o suma de 19 milioane lei. Pina acum s-a virat de la bugetul local o suma de 13 milioane lei.
Deciziile luate de municipalitate in privinta CET si RATP sint criticate si de consilierii locali. "Primarul incearca sa mentina orasul in stare de functionare, sa acopere gaurile de la CET si RATP. Asta nu inseamna ca primarul face un management economic corespunzator. Din contra, toate strategiile primarului din ultimii patru-cinci ani s-au dovedit a fi fara nici un efect. Mai grav este ca primarul nu intelege acest lucru. Vina este a lui pentru ca prin masurile pe care le ia, prelungeste agonia in forma actuala de functionare a celor doua unitati", a precizat consilierul local al PNL Radu Botez.
––
Aceleasi solutii aplicate si la Timisoara
Situatia de la Iasi nu este singulara in tara. La Timisoara se intilnesc in mare cam aceleasi probleme legate de serviciile publice. Astfel, Consiliul Local din Timisoara a aprobat un imprumut de 50 milioane lei pentru achizitia de combustibil necesar functionarii termocentralei din localitate. Pentru anul 2010, de la bugetul local au fost prevazute 25 milioane lei ca subventie pentru unitatea din Timisoara. Si termocentrala din vestul tarii are datorii imense la furnizorii de combustibil, iar costurile de productie ale unei gigacalorii depasesc cu mult tariful platit de populatie. In cazul transportului in comun, Consiliul Local din Timisoara acorda subventii pensionarilor de la bugetul local. In vara acestui an, suma alocata pentru fiecare pensionar a fost redusa de la 73 lei, la 50 lei, diferenta urmind a fi suportata de regie. Conform site-ului Ministerului de Finante, regia de transport din Timisoara inregistra la sfirsitul anului trecut datorii totale de aproape 103 milioane lei. Ca diferenta fata de Iasi, la Timisoara, primaria este cea care a achizitionat 30 de autobuze noi, si nu regia de transport.
Îți recomandăm
