Un cercetator destainuie la Iasi cum i-a fost „furat” Premiul Nobel

Daca ar fi luat premiul in 2003, astazi Romania ar fi avut doi laureati Nobel. Profesorul Gheorghe Benga, din Cluj, prezent in week-end la un congres in Iasi, ne-a povestit cum a pierdut insa acum doi ani si jumatate cea mai inalta distinctie stiintifica din lume: Premiul Nobel pentru Fiziologie. Profesorul Benga este cel care a descoperit primul proteina-canal pentru apa denumita ulterior „aquaporina 1”. Insa, premiul i-a fost acordat cercetatorului american Peter Agre, care a facut aceasta descoperire 7 ani mai tirziu decit cercetatorul roman. Singurul om de stiinta din Romania care a primit Premiul Nobel a fost George Emil Palade, nascut in Iasi, dar emigrat de foarte multi ani in Statele Unite.
Nici macar mentionat
Academia Regala Suedeza de Stiinta acorda, pe 7 octombrie 2003, Premiul Nobel pentru Chimie la trei cercetatori americani, jumatate din acesta revenind lui Peter Agre, recompensat pentru descoperirea „proteinei-canal pentru apa”, numita mai apoi „aquaporina 1”. In mod deliberat, asa cum aveau sa recunoasca ulterior foarte multi oameni de stiinta si cercetatori renumiti din lume, Comitetul Nobel ar fi ignorat intentionat faptul ca descoperitorul „aquaporinei 1” este de fapt profesorul Gheorghe Benga. Mai mult, cercetatorul roman nu a fost nici macar mentionat in descrierea istorica a descoperirii care insoteste de obicei anuntul premiului. Aceasta nedreptate a bulversat si a stirnit atunci in lume numeroase reactii de dezaprobare la adresa Comitetului Nobel din partea lumii stiintifice mondiale.
Povestea „aquaporinei 1” incepe in 1985, la Catedra de Biologie Celulara din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie Cluj, cind profesorul Benga si colaboratorii lui au sintetizat cercetarile incepute in 1976 si care au culminat cu importanta descoperire. O descoperire care, pentru domeniul fiziologiei si medicinei, era de acelasi nivel cu descoperirea insulinei sau a virusului HIV. „La data respectiva, cind noi am identificat aceasta proteina-canal pentru apa in membrana celulei rosii din singele uman, nimeni nu-si dadea seama de semnificatia deosebit de importanta pe care o avem astazi asupra acestei descoperiri. Dupa noi, in anii urmatori au fost descoperite astfel de proteine-canal pentru apa la toate fiintele de pe glob, la bacterii sau la plante, unde sint peste 200, si alte 12 la om”, ne-a dezvaluit Gheorghe Benga.
Ce face „aquaporina 1”?
Cercetatorul clujean ne-a explicat si de ce aceasta proteina-canal pentru apa este atit de importanta incit a primit Premiul Nobel. „In primul rind, pentru ca in toate fiintele vii apa este componenta majoritara. In corpul uman exista 13 asemenea proteine, descoperite dupa 1993, si care sint responsabile de toate procesele in care exista flux de apa. Toata lumea stie ca la nivelul rinichiului se realizeaza indepartarea substantelor toxice din singe, care se face prin filtrarea plasmei, la nivelul glomerulului renal, iar cantitatea de urina de la prima filtrare este de 180 de litri. Or, omul elimina de peste 100 de ori mai putin. Este necesar un proces de concentrare a urinei eliminate, care se realizeaza prin aceste proteine-canal pentru apa. Aquaporina 1 se gaseste insa si in rinichi, in prima parte a nefronului, componenta din rinichi unde se face concentrarea urinei, ea fiind responsabila de realizarea a 75% din aceasta concentrare. Aquaporinele 2, 3, 4 realizeaza restul de 25% din concentrare a urinei”, ne-a explicat profesorul Benga. „Aquaporina 1” lucreaza si la nivelul creierului, unde se gaseste lichidul cefalorahidian, care este secretat de niste structuri numite plexuri coloide. De asemenea, la nivelul ochiului sint mai multe proteine-canal pentru apa, care colaboreaza intre ele pe de o parte la mentinerea cantitatii si compozitiei constante a lichidelor, pe de alta parte la transparenta cristalinului, lentila globului ocular. „Descoperirea are o importanta foarte mare si din punct de vedere medical. Cunoscindu-se proteina si vazind daca aceasta a suferit vreo mutatie, se pot gasi cauzele unor boli foarte grave. De exemplu, daca se produc mutatii in una dintre aquaporinele din ochi, atunci apare cataracta congenitala. Daca apare o mutatie in aquaporina 2 din rinichi, se produce diabetul insipid renal, iar pacientul elimina zeci de litri de urina pe zi”, spune cercetatorul clujean. El a adaugat ca exista mari sperante in prezent pentru identificarea unor substante chimice din care sa se faca medicamente si care sa actioneze asupra mutatiilor suferite de aceste proteine pentru a vindeca sau ameliora foarte multe boli.
Tehnica a fost de vina
In 1986, profesorul Benga si colaboratorii lui publicau aceasta descoperire in reviste stiintifice de prestigiu din Statele Unite si Europa. Ei au dezvaluit atunci si procedeul de izolare a proteinei, lucru imposibil de realizat la acea vreme in Romania. Dupa doi ani insa, in timpul unor experimente, un cercetator american, Peter Agre, a facut aceeasi descoperire pe care a anuntat-o apoi in 1992. In 1988, cind si-a publicat studiul de specialitate pe aceasta tema, Agre l-a mentionat in bibliografie pe profesorul Benga, dar a uitat de el in 1992. „Agre a reusit sa purifice proteina descoperita de noi, lucru pe care nu l-am putut face la Cluj deoarece nu dispuneam de tehnica necesara. Insa, noi am descoperit proteina prin metode de marcare, iar Peter Agre a purificat-o mai tirziu”, ne-a povestit profesorul Gheorghe Benga, tinind sa precizeze ca nu contesta acordarea premiului cercetatorului american, ci doar faptul ca nu i-a fost recunoscut meritul de a fi primul descoperitor al proteinei-canal. „Acordarea premiului lui Agre si motivatia sint absolut corecte. Mai putin corecta este insa acordarea premiului numai lui Peter Agre ca descoperitor al proteinei-canal, pentru ca nu a fost primul care a descoperit aceasta proteina. A descoperi inseamna a afla sau a vedea pentru prima data. Ori, noi sintem cei care am vazut pentru prima data aceasta proteina, iar Premiul Nobel se acorda pentru descoperiri”, spune profesorul clujean.
Un ziarist suedez a remarcat nedreptatea
Nedreptatea facuta profesorului clujean a stirnit vii reactii din partea oamenilor de stiinta din toata lumea. In urma sutelor de mesaje primite de la cercetatori straini, clujeanul s-a hotarit sa ia atitudine. A redactat o petitie cuprinzind etapele cercetarii sale si mii de semnaturi ale unor savanti romani si straini si a trimis-o in Suedia. „Fiind o fundatie privata, stiam ca acest Comitet Nobel nu accepta contestatii si nici nu revine asupra deciziilor. Am vrut insa sa se stie de nedreptatea care mi s-a facut. Chiar in ziua decernarilor premiilor, un ziarist suedez a scris un articol despre mine si despre faptul ca am fost omis dintre laureati”, a adaugat Gheorghe Benga. La aproape trei ani de la evenimente, cercetatorul clujean spune ca, dupa omiterea sa de la Premiul Nobel, si-a facut cunoscute descoperirea si studiile pe marginea ei la toate congresele si simpozioanele la care a fost invitat sa participe atit in tara, cit si in strainatate. Benga spune ca chiar si singurul laureat Nobel roman, George Emil Palade, stabilit in SUA, a recunoscut ca acesta trebuia sa se afle printre premiantii Nobel din 2003. Dincolo de beneficiile materiale pe care le-ar fi primit, profesorul Benga spune insa ca a pierdut enorm in prestigiu. „Este o imensa recunoastere mondiala pentru cercetatori sa ajunga sa cistige acest premiu. De asta imi pare rau ca am fost omis. Banii sint mai putin importanti”, a incheiat el.