Caută 
4 MIN
Proverbul "La omul sarac, nici boii nu trag" sintetizeaza perfect situatia existenta in judetul Vaslui. Seceta – "una cum nu a mai fost din ’46", cum spun oamenii – a lovit cumplit: peste 362.000 de hectare de teren agricol, adica aproape toata suprafata, au fost calamitate.
Directia Generala pentru Agricultura si Alimentatie (DGAA) Vaslui estimeaza intreaga paguba la incredibila suma de 920 miliarde de lei, adica aproximativ 45 de milioane de dolari. Aproape 38% din suprafata agricola a judetului a fost afectata in proportie mai mare de 40%, iar in unele locuri chiar 100%. Specialistii spun ca paguba ar fi fost mai mica daca sistemul de irigatii (care acopera 5,6% din suprafata agricola) ar fi functionat si daca ar fi fost bani pentru fertilizari. Acolo unde acest lucru a fost posibil, efectele secetei au fost mult diminuate.
Situatia cu suprafetele calamitate a fost deja trimisa la Ministerul Agriculturii. Insa, cu toate ca judetele Vaslui, Dolj si Iasi sint recunoscute drept cele mai afectate, sint putine sanse sa vina ceva despagubiri banesti. Motivul este bine stiut: nu sint bani la buget. Agricultorii spera ca Guvernul Romaniei sa acorde celor pagubiti macar citeva facilitati.
Pierderile pe care le au de suportat vasluienii sint insa mult mai mari si nu au fost luate in calcul de Directia Agricola. Cresterea semnificativa a preturilor la principalelor produse agricole, unele si din cauza speculei pe care o practica unii angrosisti, afecteaza deja, din plin, buzunarele oamenilor. Lipsa cu desavirsire a precipitatiilor va mai produce, in scurt timp, un rau oamenilor: din cauza lipsei nutreturilor, ei vor fi nevoiti sa vinda animalele pe mai nimic.
"De-acum, numai Dumnezeu mai stie"
Specialistii estimeaza ca productiile obtinute la hectar vor fi foarte mici: griu – 768 kg; orzoaica – 517kg; ovaz – 387kg; cartofi timpurii – 3.970 kg; orz – 1.675 kg; mazare – 1.500 kg; tomate timpurii – 6.100 kg; capsuni – 1.750 kg; rapita – 1.290 kg etc.
La porumb, floarea soarelui, sfecla de zahar, fasole etc., inca nu s-a facut o estimare exacta, existind inca speranta ca eventualele ploi ar mai putea reduce din efectele secetei. Cu toate acestea, in situatia trimisa la Bucuresti au fost cuprinse si pagubele la aceste culturi.
"Ploile din ultimele zile au fost nesemnificative si sint locuri unde nu a plouat deloc. Nu prea mai sint sanse sa se salveze nici o cultura, dar speram cu toti. De-acum, numai Dumnezeu mai stie ce o sa fie", a declarat Mihai Filipeanu, director general la DGAA Vaslui.
Cel mai afectat de seceta este sectorul privat. Daca in sectorul de stat, in unele locuri (Agroovinex Vetrisoaia, Agrocomplex Birlad, Agrisem Falciu), au mai existat posibilitati de irigare si de fertilizare, gospodariile individuale sau asociatiile agricole n-au avut bani pentru asa ceva si, ca urmare, pagubele au fost mai mari. Din totalul de peste 362.000 hectare calamitate (mai mult de 95% din suprafata agricola totala), 275.000 sint din sectorul privat.
Pe culturi, cele mai mari pagube se vor inregistra la: porumb – 317,5 miliarde de lei (39.800 hectare afectate); griu – 179 miliarde (41.000 hectare); vii – 79 miliarde (16.600 hectare); cartofi – 66,7 miliarde (2.558 hectare); floarea-soarelui – 58 miliarde (29.000 hectare); pasuni si finete – 57 miliarde (96.000 hectare) etc.
Slabe sanse sa vina bani de la guvern
DGAA Vaslui a trimis, pe 21 iunie, la Ministerul Agriculturii, situatia suprafetelor afectate de seceta si valoarea estimativa a pagubelor.
"Din cite stiu, judetele Vaslui, Dolj si Iasi sint cele mai afectate. Deocamdata, ministerul ne-a spus sa facem o centralizare a pagubelor, lucru pe care l-am facut imediat. Cum valoarea pagubelor pe tara este de mii de miliarde de lei, adica de citeva ori bugetul ministerului, nu cred ca se vor acorda despagubiri in bani. Sper macar ca Guvernul va acorda facilitati agricultorilor din zonele afectate de seceta", a mai spus Filipeanu.
El a si enumerat citeva din facilitatile care pot fi acordate: acordarea gratuita de seminte, scutiri de impozite, suportarea de catre stat a imprumuturilor facute de agricultori in scopul lucrarii pamintului etc.
O datorie de onoare sa sprijine judetul in aceste momente grele o au parlamentarii vasluieni, care pot sa faca lobby la Bucuresti pentru ca guvernul sa-i despagubeasca pe locuitorii judetului. Deocamdata, insa, nu prea am auzit de vreo initiativa in acest sens.
Animalele nu mai au ce minca
In situatia trimisa la Ministerul Agriculturii nu sint luate in calcul pagubele din sectorul zootehnic. Cel mai afectat sector este tot cel privat. Sute de mii de capete de animale risca sa ramina fara hrana, nu numai pe timp de iarna, ci si in zilele urmatoare.
"Le recomand oamenilor sa stringa toate resturile vegetale care exista pe cimp, inclusiv paiele de griu si orz. Sa nu dea foc la nimic, pentru ca va fi nevoie de orice gram de hrana pentru animale", a declarat Valeriu Vasui, directorul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola din judet.
Daca se va intimpla ca animalele sa ramina fara hrana, oamenii vor fi nevoiti sa le sacrifice pentru hrana proprie sau sa le vinda la abatoare. In aceste conditii, avind in vedere ca vor fi multe animale oferite spre vinzare, abatoarele le vor cumpara pe te miri ce, lucru care va produce pierderi imense. (Nicu VIRLAN)
