Filiera cupoanelor agricole

Programul Guvernului de subventionare a agriculturii prin cupoane a ajuns o simpla operatiune speculativa. Anul acesta, Guvernul a cheltuit pentru campania de primavara-vara, 1.300 miliarde de lei, la ora actuala se estimeaza ca 20-30% din cupoane sint tranzactionate la "negru", dar de fapt ele sint vindute la lumina zilei. In timp, s-au creat adevarate retele de "colectare" a cupoanelor de pe piata. Sint cei care le cumpara la prima mina din piete, oboare, gari, apoi sint cei care le string de la bisnitari asemenea unor angrosisti, iar in final cele mai multe cupoane ajung la IAS-uri sau la asociatii agricole care abia le asteapta. La ora actuala, se estimeaza ca in jur de 20% din cupoanele acordate taranilor se tranzactioneaza pe aceasta filiera, sub ochii ingaduitori ai statului. Zicala "Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga si-n traista" se potriveste perfect situatiei.
Legea interzice tranzactionarea cupoanelor, acestea fiind destinate strict decontarii lucrarilor agricole sau achizitionarii de seminte. Saracia ii impinge pe tarani sa le vinda la o valoare mult mai mica bisnitarilor care, la rindul lor, le vind societatilor agricole, obtinind la fiecare cupon, cite 10-20.000 de lei.
Anual, taranii primesc un numar de cupoane proportional cu suprafata de teren cultivata, cu tipul culturii, cu animalele pe care le detin. Desi de cele mai multe ori aceste cupoane, care trec printr-un traseu birocratic stufos, ajung cu intirziere la tarani, hirtiile ar trebui sa constituie un minim sprijin material pentru ca acestia sa poata plati lucrarile agricole de primavara si de toamna.
Anul acesta, valoarea unui cupon a fost de 100.000 de lei. In judetul Vaslui au fost distribuite cupoane in valoare de 152 miliarde de lei, adica 1,52 milioane bonuri valorice. Desi legea interzice comercializarea lor in alte scopuri decit cumpararea de seminte, produse agricole sau pentru plata lucrarilor agricole, anunturi de genul "Cumpar cupoane" stau agatate ostentativ pe tarabele din piete. Bisnitari tuciurii pot fi vazuti pe la toate colturile agasind taranii carora vor sa le cumpere cupoanele. Mai ales indivizii din fata magazinului Central, au metode "specifice" de a pacali posesorii de cupoane.
Tiganii din fata magazinului Central smenuiesc cupoanele taranilor
Tiganii din Vaslui, care se aciueaza zi de zi in fata magazinului Central, agaseaza trecatorii cu intrebari de genul "N-ai cupoane?" sau "Nu vinzi cupoane?". Multi ramin impasibili la acest gen de "afaceri". Unii tarani, mai naivi, cad in plasa tiganilor si isi vind cupoanele primite de la stat. Daca minoritarii le-ar oferi in schimbul unui cupon de 100.000 de lei macar jumatate din suma, probabil ca taranii ar fi multumiti, dar rromii recurg la tot felul de smecherii pentru a-l pacali pe omul naiv care vrea sa faca afaceri cu ei. Cea mai cunoscuta metoda de a-l insela pe taran este smenul, practica la care caldararii din Vaslui s-au specializat de-a lungul anilor.
Smenul este executat astfel: taranul care vine sa-si vinda cupoanele este ademenit de tigan cu o suma apropiata de valoarea acestora. Dupa aceea, tiganul numara banii, ii da "clientului" dar nu-l lasa sa termine bine de numarat si ii ia banii inapoi, invocind un motiv oarecare. Ca taranul sa nu banuiasca nimic, "afaceristul" se razgindeste totusi si ii da omului sulul cu bani, altul decit cel pe care acesta il numarase, apoi dispare ca prin minune. Cind taranul isi numara banii primiti, constata cu stupoare ca, in loc de "fosnitori", are vreo doua bancnote bune iar, in rest, taieturi din ziare. Nu de putine ori vasluienii au putut vedea babe si mosnegi bocind in gura mare prin centrul orasului, dupa o astfel de "tranzactie" cu minoritarii.
Anul acesta, in premiera pe piata neagra a cupoanelor, a aparut o noua metoda de a-i fraieri pe potentialii vinzatori. Metoda este mai simpla decit clasicul smen, dar necesita o cheltuiala mai mare din partea "praduitorului". Pe scurt, victima este inselata in urmatorul mod: dupa o discutie preliminara cu tiganii cumparatori si stabilirea unui pret reciproc avantajos, taranul da cupoanele pe care le are de vinzare cumparatorului. Cel din urma le da altui coleg, care nu e urmarit atent din cauza ca, pentru cumparator mult mai interesant este primul, care numara banii.
Tiganul se opreste cu numaratul banilor la o suma mult mai mica decit cea stabilita, ceea ce atrage anularea intelegerii. Tiganii dau inapoi cupoanele taranului, dar nu pe cele originale, ci altele masluite, pregatite din timp. Acestea sint de fapt cópii xerox color. Bucuros ca s-a vazut scapat de tigani si cu cupoanele inapoi, taranul le baga in buzunar, fara a se mai uita la calitatea lor. Abia cind vrea sa le predea pentru a-si cumpara motorina sau seminte, constata ca a fost fraierit si ca "afacerile" cu tigani nu sint deloc corecte.
Cei de la Directia Agricola estimeaza ca in jur de 20% din cupoane trec dintr-o mina in alta, desi acest lucru este interzis. "Sarcina noastra se termina in momentul in care am facut listele centralizate, verificate, cu suprafetele de teren pe care le detine fiecare taran. Din acest moment, este datoria politistilor sa-i ia la intrebari pe bisnitarii care cumpara cupoane, dar se pare ca Politia e in concediu", ne-a declarat acelasi personaj.
In final, totul se rezolva prin complicitatea bancilor
Un cupon se cumpara cu 70.000 de lei, urmind sa fie dat mai departe fostelor IAS-uri, care il iau cu 80.000 de lei. O alta afacere e sa dai cupoanele unor functionari ai bancilor, care le deconteaza numai prin metode de ei stiute. Surse din politia vasluiana ne-au informat ca bisnitarii care cumpara masiv cupoane le vind fiunctionarilor de la sucursalelor Bancii Agricole si Bancii Romane pentru Dezvoltare din judetele Bacau si Suceava. Alti bisnitari justifica altfel afacerile cu cupoane.
"Eu le cumpar fiindca are taica-meu societate agricola. Sa stiti ca nici banca nu da mai mult de 80% din valoarea cuponului, adica nu-ti da nimeni cit costa el", a spus cu nonsalanta un comerciant din piata agroalimentara Traian. Traficantii recunosc ca nu scot prea multi bani din aceasta "minareala". "Sint zile in care cumpar cite 5-6, sint zile in care nu iau nici unul. Trebuie sa traim si noi din ceva", a recunoscut Ovidiu Bojoaga, bisnitar.
Acest trafic se face si cu complicitatea functionarilor bancilor, care nu mai verifica listele cu semnaturile pe care le aduc societatile agricole. Cupoanele nefiind nominale, este usor ca oricare sa vina la o societate si sa le vinda ca fiind ale lui. Apoi, cei de la IAS-uri merg cu cupoanele la banca, unde ar trebui sa arate listele cu semnaturi, dar nu-i mai intreaba nimeni nimic. (Marius HERMENIUC)