Husenii isi cer judetul inapoi

Documentele istorice arata ca "Tinutul Falciului" figura ca unitate administrativa incepind din secolul al XV-lea.
"La 1421, domnitorul Alexandru cel Bun s-a intilnit cu un diplomat francez la Cozia, in Tinutul Falciului", se arata in "Cronica cea veche a Moldovei", scrisa intre anii 1466-1566 de calugarii de la Manastirea Putna si publicata de BP Hasdeu.
"Moldova, la sfirsitul secolului al XV-lea, avea 24 de tinuturi. Tinutul Falciu, in care Falciu este un tirgusor destul de frumos, asezat pe Prut, ca aici a fost cindva scaunul taifalilor", a scris Dimitrie Cantemir in "Descrierea Moldovei".
In 1803, dintr-o statistica a vremii, constatam ca Moldova avea 20 de tinuturi, cu 94 de ocoale. Tinutul Falciu cuprindea 5 ocoale: Podoleni, Crasna, Mijlocul, Rosiestii si Prutul. In urma razboiului ruso-turc din 1828, care se incheie prin Pacea de la Adrianopol, Principatele Romane ramin sub ocupatie ruseasca pina in 1834, cind revin Imperiului Otoman.
In 1832, prin Regulamentul Organic, Husiul devine "capitala de tinut", cu: "ispravnicie, judecatorie, eforie scolara, unitate militara, centru posta etc".
Dupa razboiul de independenta, Tinutul Falciului ramine fara o parte din Ocolul Prutului, care trece la Basarabia.
"Constitutia din 1886" prevedea ca "teritoriul Romaniei este impartit in judete, plasi, comune, sate". Se formeaza astfel judetul Falciu, cu resedinta la Husi, unde sint numiti un prefect si un subprefect. Prefectura a fost amplasata pe strada G. Teleman, unde se afla actualul Muzeu municipal Husi.
Judetul Falciu a avut o suprafata de 2.258 kmp si era format din 149 de localitati, din care 3 orase: Husi, Raducaneni si Falciu. Intr-o statistica, intocmita in 1938, se arata ca judetul Falciu era mai puternic dezvoltat economic decit judetul Vaslui. Beneficia de 245.840 ha de teren si 14.311 unitati comerciale, fata de 210.000 ha de teren si 9.360 de societati, cite avea Vasluiul. In 1950, a fost desfiintat de catre regimul comunist, apoi impartit si trecut la doua regiuni: Birlad si Iasi. In 1968, odata cu o noua organizare administrativ-teritoriala, a fost trecut aproape in totalitate la judetul Vaslui. Doar 6 comune, inclusiv Raducaneni, au ramas in cadrul judetului Iasi.
"Vrem judetul inapoi"
Consilierii huseni au intocmit o scrisoare, care a fost adresata presedintelui tarii, Emil Constantinescu. Ei vor sa arate ca Husiul este mereu vitregit cind se imparte bugetul, la nivelul Consiliului Judetean.
Consilierii cer imperios refiintarea judetului Falciu: "Noi sustinem cu insistenta reinfiintarea judetului Falciu, cu resedinta la Husi, fiind afiliati si la Liga Nationala a Judetelor Abuziv Desfiintate (LNJAD) in 1950. Apelam la personalitatea presedintelui, deoarece tinutul Falciului nu are nici un reprezentat in Parlamentul Romaniei. Ca urmare a masurilor de precautie, luate de organele judetene din Vaslui si ale celor din Birlad, ambele zone asigurindu-si toate locurile in acest organ democratic al tarii. De altfel, acest tinut a suferit nedreptati in toata perioada comunista, fiind mereu dependent de altii: Regiunea Birlad, intre 1950-1956, Regiunea Iasi, 1956-1968 si, in fine, judetul Vaslui, din 1968 si pina in prezent. Din aceasta cauza zona noastra a ramas in urma celorlalte zone din judetul nostru. Daca vom arata ca la cei peste 150.000 locuitori din acest tinut exista doar un spital cu 100 de paturi, va puteti imagina cu cit am <progresat> noi. De altfel, sintem informati ca, si in prezent, parlamentarii birladeni cauta sa ne puna piedici la reinfiintarea judetului Falciu, ei sustinind o noua impartire administrativ-teritoriala a Romaniei, fara sa tina cont de limitele reale, istorice, traditionale a fostelor judete inainte de 1950. Mentionam ca ei au membri in Comisia Guvernamentala de organizarea teritoriului si au putere in acest sens. Dorim sa valorificam materiile prime locale, obtinute prin priceperea oamenilor din acest tinut, fara sa mai depindem de Vaslui. Vrem sa ne bucuram de munca noastra si sa nu asteptam sa ni se repartizeze fonduri de la Consiliul Judetean Vaslui. Consideram ca avem oamenii nostri, care vor putea oricind sa se autogospodareasca. Cei din Vaslui folosesc metode din cele mai josnice, sub directa supraveghere a unor parlamentari interesati. Consideram ca soarta unor colectivitati umane, cum este cea din judetul Falciu, nu trebuie sa depinda, in cadrul unei democratii autentice, de un grup de oameni cu functii importante la nivelul judetului".
Reinfiintarea judetului Falciu ar costa cit intreg bugetul pe un an al actualului judet Vaslui
Reinfiintarea judetelor desfiintate pe 6 septembrie 1950 a fost amplu dezbatuta in timpul Guvernului Vacaroiu.
In 1995, o comisie guvernamentala a fost prezenta si la Husi, cu scopul de a studia posibilitatea reinfiintarii judetului Falciu. Atunci, pentru reinfiintarea judetului era nevoie de circa 28 de miliarde de lei, dar fara a se lua in calcul spatiile necesare functionarii structurilor judetene care n-au existat inainte de 1989: Registrul Comercial, Camera de Comert si Industrie, Garda Financiara, Curtea de Conturi, Tribunal, FPS, Agentia de Protectia Mediului, Protectia Consumatorilor etc. De asemenea, nu s-a luat in calcul investitiile necesare constructiei de noi sedii, incluzind aici si un sediu al Prefecturii (pentru ca imobilul in care s-a aflat vechiul sediu al Prefecturii, actualul Muzeu municipal, are nevoie de consolidari urgente).
Astazi, daca luam in calcul inflatia, reinfiintarea judetului Falciu i-ar costa pe huseni dublul bugetului alocat municipiului pe un an. Daca mai punem la socoteala si investitiile pentru sediile amintite, reinfiintarea ar costa cit intreg bugetul actualului judet Vaslui. (Gabrian BEJENARU)