Zeci de mii de euro ascunsi in magazia scolii

Elevii scolilor din mediul rural isi schimba la poarta, intre frati, ciubotele de cauciuc pentru a merge in schimbul doi la scoala. Imaginea, desprinsa parca dintr-un loc in care timpul a stat, am surprins-o ieri la Mironeasa, una dintre comunele din sudul judetului unde ne-am gasit ieri drum. La Scheia, profesorii se tem de cutremur, sa nu ramina prinsi sub cladirea care inca mai rezista sub vopsea si var vechi. Materialul didactic e "confectionat de profesori", iar mobilierul n-a mai fost schimbat de zeci de ani. Scolile au insa calculatoare ultraperformante, gratie programului de informatizare a educatiei din Romania. "Nu trebuie facute diferente intre elevii din mediul rural si cei din mediul urban", a explicat inspectorul general Camelia Gavrila. Numai ca elevii din scolile de la sate nu-si amintesc cind au trecut ultima oara prin laboratorul informatizat, plin de aparatura si scaune prafuite. In spatele unei usi bine incuiate si a gratiilor de la geamuri, investitia de sute de milioane zace nefolosita. Dar este pazita sa nu fie furata, si conservata sa nu se strice. Aceasta este realitatea din satele iesene, dintr-o tara de curind europeana.

Nimeni nu avea cheie

Prima scoala la portile careia am batut, cea din comuna Grajduri, era inchisa. Erau doar doi, trei copii prin curte, care ne cercetau curiosi. De la ei am aflat ca usile stau mereu inchise, ca masura de protectie impotriva altor copii, dar de etnie rroma. Usa de la camera ce adaposteste calculatoarele nu putea fi altfel decit tot inchisa. Intr-un corp din curtea scolii, de la care nimeni nu avea cheie, era investitia Ministerului pentru elevii scolii Grajduri. "Directoarea este plecata la un curs de management la Iasi, iar cel care administreaza reteaua nu este aici", ne-a spus o profesoara. Copiii au intrat la calculatoare, dar mai demult. "Nu stiu cind am fost ultima oara. Am facut o data lectii la engleza si chimie, dar de cind a plecat profesorul de engleza in Anglia, nu am mai trecut pe la calculatoare", a marturisit eleva de serviciu a Scolii din Grajduri.

Praf gros pe tastatura

In comuna Scheia, problemele de infrastructura si copiii navetisti, nevoiti sa parcurga pe jos cite 4 kilometri pina la scoala si alti 4 inapoi spre casa, par sa fie problemele cele mai importante. "Ne rugam de mult timp la domnul primar sa vedem cum facem sa primim bani pentru repararea scolii. Anul acesta avem promisiuni ca o sa-i primim. Vrem sa refacem peretii, tavanul din rigips", ne-a declarat Vestinica Alexa, directoarea scolii. Reteaua de calculatoare ar trebui sa fie folosita de copiii de gimnaziu, dar si de cei din clasele a IX-a si a X-a a scolii de arte si meserii. Elevii recunosc insa ca arareori au calcat pragul laboratorului. Calculatoarele tinute incuiate dupa o usa de metal nu au fost deschise anul acesta, chiar daca directoarea ne-a asigurat ca in urma cu o zi intrase ultima grupa de elevi. Marturie, praful de pe tastatura, mobilier si monitor. Mai rau este ca, desi scoala plateste abonament de internet prin Romtelecom, serviciul nu functioneaza din luna iunie a anului trecut si inca nu a fost gasita o solutie.

Profesorii fara cursuri nu au acces

In privinta retelei de calculatoare din comuna Mironeasa, una spune directoarea adjuncta, alta spun profesorii. "Computerele sint folosite de la clasa intii, facem lectii pe calculator", ne asigura Paraschiva Amancei, directorul adjunct al unitatii de invatamint. Mai mult decit atit, administratorul de retea ar vrea sa faca mai multe: sa ii invete pe copii programele Microsoft Office, componentele calculatorului, "insa si asa ceea ce fac este benevol", a marturisit el. Un elev a spus ca a fost o data "la calculatoare", dar si atunci nu a fost lasat sa umble, ci sa urmareasca lectia. In conditiile in care sala laboratorului de la Mironeasa este foarte mica si cu greu au fost inghesuite 10 calculatoare si 10 persoane, atunci, pentru o clasa de 25 de elevi, atmosfera devine apasatoare, iar atentia copiilor, relativa. Dascalii, nici ei nu sint multumiti. Un profesor de matematica a declarat ca el ar fi dorit sa isi duca copiii la o lectie pe calculator, insa nu a fost lasat deoarece nu facuse cursurile standard.

Sefa ISJ viseaza: Salarii mari si personal calificat

Sefa ISJ, Camelia Gavrila, a recunoscut fenomenul "calculatoarelor de expozitie" din mediul rural. "Exista tendinta ca dotarile sa fie protejate pentru a nu se uza. Insa obiectele se degradeaza fizic in timp si nici nu servesc scopului didactic. Totusi, vom putea verifica exact daca softurile educationale au fost folosite, deoarece au incorporate o forma de control", a precizat Gavrila, spunind ca teoretic exista solutii pentru ca in mediul rural calculatoarele sa nu reprezinte doar piese de decor. "Ar fi bine sa mergem in teritoriu sa formam cadre didactice, sa le oferim salarii adecvate si sa asiguram numarul corespunzator de personal", spune sefa ISJ, fara a propune insa cum si cind se va intimpla asta. Inspectoratul face deocamdata inspectii in sate pentru a vedea unde salile de calculatoare sint ca niste muzee mereu inchise. Probabil, muzeele cu cele mai scumpe si moderne exponate din mediul rural.

Dotarea scolilor, o afacere controversata nasita de Guvernul Nastase

Dotarea scolilor din mediul rural cu retele de calculatoare face parte din dintr-un program complex, dar controversat de informatizare a educatiei. Unitatile de invatamint precum cele de la Grajduri, Scinteia, Scheia sau Mironeasa au primit retelele de calculatoare anul trecut, odata cu celelalte scoli generale, palate ale copiilor si cluburi scolare din judet. Fiecare retea cuprinde 10 calculatoare – asa-numitele statii de lucru – si un server. Pe linga un sistem si un monitor, fiecare pachet trimis de minister mai cuprinde o imprimanta laser, un scanner, un modem si un ruter pentru internet. La toate acestea se adauga softurile de windows, office, un antivirus, un soft educational si un program de baze de date. Potrivit datelor oficiale, pretul unei retele laolalta cu softul este de aproximativ un miliard de lei vechi. Curios insa ca, daca acelasi echipament ar fi fost insa achizitionat la pretul pietei din orice magazin de profil, si nu prin firmele care au cistigat licitatia organizata de minister, suma ar fi fost mai mica cu 40% mai mica, facindu-se la Iasi o economie de 50 miliarde lei vechi. Programul SIVECO a debutat in 2001 cu amenajarea de laboratoare in liceele iesene si continua anul acesta cu a cincea componenta, in cadrul careia vor primi retele de computere ultimele 115 scoli generale din mediul rural. Programul a fost insa unul controversat, presa centrala acuzind ca apropiati ai premierului Adrian Nastase ar fi avut de cistigat serios de pe urma acestuia.

Exceptia: La Scinteia copiii lucreaza numai pe calculator, avind si post de radio

O situatie aparte reporterii nostri gasit la Scinteia. Copiii din clasa a cincea erau la finalul orei, chiar in sala cu calculatoarele. Urma clasa a saptea. Aici se fac ore pe calculator de 10 ani, iar computerele de la minister doar au imbunatatit aparatura pe care scoala o avea deja. Totul i se datoreaza profesorului de Educatie Tehnologica, Gigi Titel, care le-a propus elevilor optionalul "Prietenul meu, calculatorul". De atunci, elevii au inceput sa indrageasca din ce in ce mai mult orele in fata calculatorului. In scoala, copiii au post de radio propriu, iar materialele sint inregistrate pe un calculator. De asemenea, elevii nu rateaza nici o serbare pe care profesorul o filmeaza si, tot pe calculator, o vizioneaza. "Cel mai mult imi place sa ma joc si sa scriu", "in fiecare vineri gasim site-uri noi, imi place sa umblu pe calculator", "invatam Word, PowerPoint, Excel, dar facem si lectii". Acestea au fost marturiile citorva dintre micutii gasiti in sala cu calculatorare. La rindul lor, cadrele didactice de la celelalte discipline recunoscut ca invata de la copii despre computere. Din pacate, Scinteia este un caz izolat, o scoala – exceptie, unde elevii de la tara pot spune ca chiar sint contemporanii celor de la oras. Directorul scolii, Mihai Iftimie, fost primar si actual consilier local, spera in rezultate bune la testele nationale, ca doar are precedent. "Toti elevii reusesc sa termine 10 clase. Avem absolventi chiar si la liceele bune din Iasi, la Colegiul National sau Economic nr.1", s-a mindrit el.