Dezamagire in Balcani, dupa razboiul din Kosovo

Dupa ce, in urma incetarii conflictului dintre NATO si Iugoslavia, statele occidentale s-au angajat sa sprijine reconstructia si dezvoltarea sud-estului Europei, procesul este acum trecut la capitolul "si altele" pe agenda cancelariilor europene. Lansat zgomotos la inceputul lunii iunie, cancelarul german Gerhard Schroeder denumindu-l chiar, bombastic, "miniplanul Marshall", Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est se afla inca in faza de proiectare a modalitatilor de realizare, existind semne de dezinteres ale promotorilor sai, precum si obstacole de natura birocratica.
Mai mult, dupa cum declara recent premierul roman Radu Vasile, nu se stie nici macar daca initiativa va avea o componenta financiara. Aceasta posibilitate ar mentine insa Balcanii la un nivel de saracie care poate determina noi conflicte, intr-o zona in care standardul de viata este intr-o scadere dramatica. "Nimeni nu stie in ce consta planul de stabilitate", mai spunea seful Cabinetului de la Bucuresti, intr-o declaratie care reflecta pe deplin cum stau lucrurile la ora actuala.
O posibila explicatie a intirzierii privind Pactul de Stabilitate este faptul ca demersurile occidentale tintesc acum debarcarea lui Slobodan Milosevici, presedintele iugoslav asemanat adeseori cu Ceausescu. Astfel ca, la ora actuala, opozitia din Serbia si liderii reformatori din Muntenegru sint mult mai interesanti pentru autoritatile europene decit Romania, Bulgaria sau oricare alt stat din zona, in timp ce promisiunile de sprijin pentru reconstructie si dezvoltare par indreptate cu preponderenta catre provincia Kosovo si republica "rebela" Muntenegru.
In ceea ce priveste pagubele suferite de tarile din regiune in urma conflictului din Iugoslavia, este greu de crezut ca vor primi compensatii din partea cuiva, un precedent in aceste sens inregistrindu-se in urma razboiului din Bosnia. In schimb, cel putin la nivelul Romaniei, ultima perioada a coincis cu un puternic val de multumiri ale liderilor occidentali pentru sprijinul acordat NATO in actiunile impotriva Iugoslaviei. Veniti la Bucuresti intr-un ritm naucitor pentru o capitala balcanica neinteresanta pina la criza din Kosovo, Madeleine Albright, Javier Solana, Joschka Fischer si alti oficiali mai putin importanti au ocolit insa detaliile privind sprijinul financiar.
Daca, pina de curind, principalii "actori" din UE s-au pronuntat pentru invitarea cit mai rapida a Romaniei si Bulgariei de a incepe negocierile de aderare la forul comunitar, tendinta anuntata recent de comisarul european Romano Prodi consta in aderarea simultana a tuturor statelor candidate "in momentul in care aceasta zona va avea economii stabile". Este clar ca evolutia unui stat precum Albania, cu economia la pamint, poate determina aminarea extinderii si pentru alte tari mai avansate. Rezultatul este ca tot mai multe tari din sud-estul Europei dau, in ultimul timp, semne de neliniste in ceea ce priveste sprijinul promis de statele NATO si UE. Ele au inceput deja sa vorbeasca despre "promisiuni nerespectate", "uitare" "prapastie" si "temeri", toate aceastea fiind asociate cu atitudinea din ultimul timp a Uniunii Europene fata de statele din Balcani. Chiar si autoritatile romane, care au facut pina acum tot posibilul sa nu-i supere pe oficialii ociidentali, au inceput sa-si piarda rabdarea. Cel mai elocvent exemplu este cel al presedintelui Constantinescu care s-a hotarit sa "ia taurul de coarne" in relatia cu NATO si UE, gest primit destul de bine de clasa politica din Romania.
(Calin COSMACIUC, Ionel AFRASINEI)