Diplomatia romanesca, pe picior de razboi cu vecinii

Diferendul diplomatic cu Ucraina, legat de disputa asupra zonei de linga Insula Serpilor, relatiile tensionate cu Moldova, dar mai ales cu Ungaria pe marginea legii statutului maghiarilor, fac din Romania un caz dificil pentru momentul Praga. Una dintre conditiile admiterii in NATO este relatia excelenta cu vecinii pe care trebuie sa le aiba statele candidate.

Un scurt bilant diplomatic al ultimelor luni plaseaza Romania pe o pozitie conflictuala nu numai cu state vecine, cum ar fi Moldova, Ucraina si Ungaria, dar si cu departamentul de stat al SUA. In est, la diferendul diplomatic cu Ucraina, legat de exploatarea zacamintelor de petrol din Marea Neagra si de disputa teritoriala asupra Insulei Serpilor, se adauga cel cu Moldova, dupa declaratia presedintelui Ion Iliescu, sustinuta de premierul Adriana Nastase, potrivit careia Moldova ar fi un "al doilea stat romanesc". La vest, neintelegerile cu Ungaria au depasit temele strict diplomatice, mai ales dupa Ministrul de Externe Mircea Geoana, dar si premierul sau presedintele au reafirmat in mod categoric intentia Romaniei de a impiedica aplicarea legii statutului maghiarilor in Romania. Alaltaieri a urmat un comunicat al MAE, fara precedent in vehementa sa, la adresa unui raport al departamentului de stat al SUA referitor la traficul cu fiinte umane, in care se arata ca Romania este principalul actor din regiune in domeniu. In reactia extrem de virulenta venita de la MAE se arata ca s-a luat "nota cu surprindere" de evaluarile negative la adresa Romaniei din raportul emis recent de Departamentul de Stat al SUA si considera ca acesta "afecteaza insasi credibilitatea initiativelor si actiunilor Guvernului SUA" in sustinerea activitatii Centrului SECI privind combaterea criminalitatii trans-frontaliere, cu sediul la Bucuresti. De asemenea, este pusa la indoiala implicit eficienta unor programe finantate de SUA prin USAID de sustinere a unor proiecte de cooperare intre Guvernul Romaniei si societatea civila in domeniile monitorizate de expertii Departamentului de Stat, se sustine in comunicat.
Gafe sau strategie?
Ce semnificatie ar avea toate aceste ofensive diplomatice, unele dintre ele fara precedent?
Cea mai credibila dintre explicatiile posibile ar fi gafele de ordin diplomatic, care dau de gol incapacitatea Romaniei de a administra relatiile cu state importante, cum ar fi Ungaria – membru NATO, dar mai ales cu SUA. In discutiile care au avut loc pe marginea legii statutului pentru maghiarii din afara granitelor tarii nici un demnitar roman nu s-a referit la Ungaria ca la un stat NATO, or o relatie conflictuala cu Ungaria in urmatoarele luni poate fi interpretata si ca o situatie conflictuala cu un stat NATO. In plus, sintem cu un an inaintea summitului de la Praga din 2002, iar unul dintre criteriile care cintaresc foarte mult in luarea unei decizii sint tocmai relatiile statelor candidate cu vecinii. Relatiile cu Ucraina si Moldova sint tensionate, iar tratatul cu Rusia treneaza, desi se stie ca Romania este singura tara din fostul bloc socialist care nu a reusit sa-si clarifice printr-un tratat relatiile cu Rusia.
O a doua ipoteza, luata in discutie de unii cunoscatori ai politicii externe romanesti, ar fi aceea ca sirul de "gafe" diplomatice nu ar fi, de fapt, intimplator. Acestia presupun ca autoritatile romane au informatii ca Romania nu va fi pe lista tarilor admise in NATO anul viitor la Praga si nu mai sint dispuse sa faca unele concesii vecinilor, fara sa primeasca nimic in schimb. Insa, problema ramine: isi permite Romania astfel de ofensive anti-occidentale sau o raceala diplomatica cu statele vecine? (M.C.)