Executarea deciziilor privind plata restantelor salariale din justitie, la ICCJ in 12 decembrie

Procurorul general al Romaniei, Codruta Kovesi, a inaintat Inaltei Curti de Casatie si Justitie un recurs in interesul legii (RIL), dupa ce in practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la "aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului 71/2009, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului 18/2010 si Ordonanta de Urgenta a Guvernului 45/2010 in procedura de executare silita a titlurilor executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar".

Procurorul general Kovesi considera legale decizii instantelor care au aplicat dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului 71/2009, cu modificarile si completarile ulterioare si, pe cale de consecinta, au dat eficienta cauzei de suspendare legala obligatorie a executarii silite, prevazuta de art. 1 alin. (2) din ordonanta.

In consecinta, spune Kovesi, contestatiile la executare formulate de debitori impotriva actelor de executare a titlurilor executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar au fost admise, constatandu-se suspendata de drept executarea ori anulandu-se actele de executare efectuate cu incalcarea dispozitiilor ordonantei, respectiv, au fost respinse contestatiile creditorilor impotriva refuzului executorilor judecatoresti de a indeplini acte de executare dupa data intrarii in vigoare a acestui act normativ si cererile de validare a popririi.

In toate aceste cauze s-a apreciat ca prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului 71/2009 consacra un impediment legal, de ordine publica, in calea continuarii executarii silite, sustine procurorul general.

"S-a aratat ca prin adoptarea si aplicarea acestui act normativ nu se neaga existenta si intinderea drepturilor constatate prin hotarari judecatoresti irevocabile si nici nu se refuza punerea in executare a acestora, ci doar se stabileste o modalitate de executare, justificata de apararea stabilitatii economice a statului", consemneaza procurorul general in RIL.

Totodata, arata sursa citata, s-a considerat si ca masurile instituite pastreaza un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite (executarea esalonata a platilor stabilite prin hotararile judecatoresti) si obiectivul urmarit (asigurarea stabilitatii economice a statului) si ca ele au un caracter pozitiv, intrucat Guvernul recunoaste obligatia de plata in sarcina autoritatii statale si efectuarea platilor in modalitatea stabilita.

In cadrul acestei orientari jurisprudentiale, unele instante au luat act si de faptul ca prin decizia nr. 188 din 2 martie 2010, Curtea Constitutionala a stabilit constitutionalitatea Ordonantei de urgenta a Guvernului 71/2009, in totalitate, iar in considerentele acestei decizii au fost analizate prevederile ordonantei prin raportare si la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, instanta de contencios constitutional statuand asupra proportionalitatii masurilor dispuse prin ordonanta, mai noteaza procurorul general.

Or, decizia Curtii Constitutionale este general obligatorie de la data publicarii sale si nu poate fi ignorata, instanta fiind tinuta de cele stabilite de instanta de contencios constitutional, potrivit dispozitiilor art. 147 alin. (4) din Constitutie.

"In motivarea unor hotarari judecatoresti care au reflectat acest punct de vedere s-a aratat ca insasi instanta de contencios european a considerat anumite perioade de prelungire a procedurii de executare ca fiind justificate in considerarea unor conditii de exceptie", mai spune sursa citata.

Neplata drepturilor salariale restante celor din justitie, obtinute in baza unor hotarari judecatoresti determina executarea silita a Ministerului Justitiei si a Ministerului Public, institutii care au sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la interpretarea diferita a actelor normative.

In sedinta de marti, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat Nota Inspectiei Judiciare de pe langa CSM privind masurile intreprinse de catre ordonatorii secundari si tertiari de credite, conform art. 44 alin. 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, pentru gestionarea situatiilor in care s-a solicitat executarea silita impotriva instantelor si pentru prevenirea blocajelor financiare in activitatea instantelor.

Verificarile dispuse, in acest sens, de catre plenul CSM au fost solicitate de catre Ministerul Justitiei prin sesizarea privind existenta unei practici judecatoresti neunitare in legatura cu aplicarea si interpretarea dispozitiilor legale cuprinse in unele acte normative emise de Guvernul Romaniei.

Plenul Consiliului a apreciat ca, in practica judiciara, nu exista un punct de vedere unitar privind aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din OUG 71/2009, modificata si completata prin OUG 18/2010 si OUG 45/2010, in procedura de executare silita a titlurilor executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aspect care a determinat procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa promoveze din oficiu, la data de 23 august 2011, un recurs in interesul legii, urmand ca instanta sa se pronunte asupra chestiunilor de drept solutionate diferit de catre instantele judecatoresti.

Recursul procurorului general inca nu a fost solutionat pana in prezent de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel incat nu pot fi apreciate drept "practici nelegale ale instantelor", arata Inspectia.

"Verificarile au stabilit ca au fost executate silit conturile Tribunalului Valcea, ale Curtii de Apel Bucuresti si ale Tribunalului Bucuresti, dar ca cereri de executare silita au fost formulate si de catre judecatorii de la instante din raza tribunalelor Dolj, Mehedinti, Brasov, Neamt, Constanta, Prahova, Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Ploiesti. A rezultat, totodata, ca ordonatorii de credite au formulat cai de atac, cereri de suspendare a executarii silite si contestatii la executare in toate situatiile in care instantele au avut calitatea de intimat sau parat", noteaza CSM.

In urma verificarilor, nu s-au constat indicii care sa conduca la concluzia ca presedintii instantelor ale caror conturi au fost executate prin poprire au exercitat defectuos atributiile de ordonator de credite. In acelasi timp, Serviciul de Inspectie Judiciara pentru judecatori a evidentiat si faptul ca nu sunt indicii ca ar fi fost savarsite abateri disciplinare sau ca au fost indeplinite defectuos atributiile exercitate in temeiul dispozitiilor art. 44 alin. 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si ale art. 10 lit. t) si art. 12 lit. m) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti aprobat prin Hotararea 387/2005 a plenului Consiliului Superior al Magistraturii, mai arata Inspectia Judiciara a CSM.

Avand in vedere rezultatul verificarilor, pe cale de consecinta, plenul Consiliului Superior al Magistraturii si-a insusit nota Inspectiei Judiciare.

Presedintele Traian Basescu a afirmat, in 3 noiembrie, la reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor inregistrate de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei, ca este "o veselie" in adoptarea hotararilor impotriva legilor adoptate pentru diminuarea veniturilor unor categorii de personal, procesele care vizeaza astfel de cauze "merg snur", in timp ce alte procese intarzie cu anii.

"Am o intrebare: cum se poate pune Justitia in situatii atat de delicate, pentru ca nimeni nu are banii astia? (…) E o veselie totala. De unde scoate Guvernul noua miliarde de lei pentru a-si arata respectul fata de hotararile judecatoresti? Poate indicati si sursa de finantare. (…) E un lucru pe care vi-l cer pentru ca este constitutional. Hotararile judecatoresti au putere de lege, iar cine initiaza o lege care afecteaza bugetul trebuie sa spuna si sursa de finantare. Spuneti-ne care este sursa de finantare pentru hotararile pe care le dati! Unde este ratiunea acestui mod de a proceda?", a adaugat presedintele Basescu.

Seful statului a mai spus ca nu se intampla punerea statului in dificultate, ci nerespectarea hotararilor judecatoresti, pentru ca nu exista solutii de punere in aplicare a acestora. (Mediafax)