Caută 
4 MIN
Intrebat daca este o victorie decizia Curtii Constitutionale de luni privind amanarea pana in 2016 a platii drepturilor salariale castigate de bugetari in instanta, ministrul Predoiu a spus ca trebuie vazuta decizia din mai multe unghiuri, el citand trei decizii ale Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg privind aceeasi chestiune si sustinand ca din punct de vedere formal juridic decizia CC se incadreaza in jurisprudenta CEDO.
Din acest punct de vedere, a sustinut, Predoiu, nu ar fi o surpriza atat de mare pentru cei care sunt avizati.
"Pe de alta parte cred ca decizia in sine si obiectul judecatii, Ordonanta 71/2009, cauzele care au condus la aprobarea ordonantei, releva o disfunctionalitate care a existat pe parcursul anilor 2000 in ceea ce priveste legislatia salarizarii si a modului in care litigiile care au decurs din aceasta legislatie au fost rezolvate", a afirmat, marti, intr-un interviu pentru RFI, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu.
Demnitarul a evocat in acest context Decizia 838/2009 a Curtii Constitutionale, "care a indicat limpede faptul ca puterea judecatoreasca si-a depasit marginile atunci cand a acordat drepturi salariale peste ce a stabilit legiuitorul", prin urmare s-a comis "un exces de putere" in anumite tipuri de dosare, "dosare care au fost sursa de inspiratie pentru alte decizii de speta, deci o jurisprundenta eronata care s-a propagat".
Predoiu a explicat ca Executivul la momentul adoptarii OUG 71/2009 a fost fortat de "imprejurari obiective" de a esalona aceste titluri executorii (in urma punerii in executare a hotararilor judecatoresti irevocabile de acordare a drepturilor salariale restante-n.r.), aceasta tactica permitand eventual in viitor recuperarea banilor.
Predoiu a sustinut ca decizia Curtii Constitutionale de luni este "o decizie in marginile Conventiei Europene a Drepturilor Omului, dar dincolo de acest lucru, e un fenomen care merita studiat pentru a nu se repeta in viitor".
"Povestea incepe in 1997 (cand ministru al Justitiei era Valeriu Stoica, actual vicepresedinte al PDL-n.r.). Prin interventia legislativa, prin OUG de salarizare a magistratilor, s-a introdus un sport de 50 la suta pentru suprasolicitare, spor care a fost eliminat tot prin ordonanta in 2000, dar prin modificarea algoritmului de calcul salarial a fost din nou introdus in baza salariala. Iar acest spor a fost acordat din 2003 prin decizii de speta (de catre judecatori-n.r.). Aceasta evolutie a mers pana prin 2008 cand Executiv (condus de Calin Popescu Tariceanu-n.r.) a inceput sa constientizeze problema. Am propus masuri sistemice, o noua lege salarizare a magistratilor, care a fost topita in legea salarizarii unice, adoptata in 2009 (de Guvernul Emil Boc-n.r.)", a explicat Catalin Predoiu.
Decizia Curtii Constitutionale de luni, in opinia ministrului Justitiei, transeaza lucrurile sub aspectul jurisprudentei.
"Este important ca fiecare dintre puteri sa intervina in marginile sale si la timp, adica in ce priveste Executivul/Legislativul sa amenajeze un sistem salarial coerent, iar in ce priveste puterea judecatoreasca sa respecte dreptul Executivului si Legislativului de a adopta acest sistem salarial. Deocamdata suntem intr-o postura de reechilibrare a acestor functionalitati si in mod normal ar trebui sa ne mentinem acest echilibru regasit, pierdut la inceputul anilor 2000", a spus ministrul Justitiei.
Curtea Constitutionala a respins, luni, contestatia privind legea referitoare la amanarea, pana in 2016, a platii drepturilor salariale castigate de bugetari in instanta.
Deputatii au adoptat, in 12 octombrie, actul normativ care prelungeste pana in 2016 acordarea drepturilor salariale pentru bugetarii care au obtinut in instanta hotarari definitive.
Deputatii au decis sa prelungeasca termenul de plata a drepturilor castigate in justitie de catre bugetari de la 31 decembrie 2012 – cat era prevazut in OUG 71/2009 – la 31 decembrie 2016 si sa modifice si procentele anuale de returnare a sumelor respective.
"Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pana la 31 decembrie 2011, se va realiza dupa o procedura de executare care incepe astfel: in anul 2012 se plateste 5% din valoarea titlului executoriu, in anul 2013 se plateste 10% din valoarea titlului executoriu, in anul 2014 se plateste 25% din valoarea titlului executoriu, in anul 2015 plateste 25% din valoarea titlului executoriu, in 2016 se plateste 35% din valoarea titlului executoriu", potrivit raportului preliminar adoptat in unanimitate de Comisia de Buget-Finante.
Deputatii au adus aceasta modificare in conditiile in care OUG 71/2009 prevedea ca sumele devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2009 erau platite astfel: in anul 2010 – 34% din valoarea titlului executoriu, in 2011- 33%, in 2012 – 33%.
Reducerea era argumentata prin faptul ca plata acestor drepturi salariale in cuantumul prevazut in prezent de lege nu ar mai face posibila respectarea angajamentului guvernamental fata de partenerii sociali de a recupera reducerile salariale decise in 2010.
Suma totala aferenta titlurilor executorii obtinute de bugetari pana la 31 decembrie 2010 era indicata la aproximativ 7,5 miliarde lei, astfel ca anul viitor ar trebui platite titluri in suma de circa 3 miliarde lei, reprezentand 0,5% din Produsul Intern Brut estimat pentru 2012, inclusiv inflatia. (Mediafax)
