Romanii au gasit metoda scurtarii tranzitiei – alcoolul

Peste 66 la suta dintre romanii cu virstele cuprinse intre 25 si 44 de ani sint consumatori de alcool, respectiv 84,1 la suta dintre barbatii din aceasta grupa de virsta si 49,4 la suta dintre femei, conform statisticilor Ministerului Sanatatii si Familiei. Pentru cei cu virsta intre 15 si 24 de ani procentul de consumatori este de 35,7 la suta (45,1 la suta de sex masculin si 26,7 la suta de sex feminin).
Sint considerati consumatori de alcool cei care beau, zilnic, mai mult de 30 de grame de alcool pur, echivalentul a doua pahare de vin sau o halba de bere. Numarul adolescentilor dependenti de alcool la mai putin de 20 de ani este tot mai mare, alarmant fiind faptul ca acestia au inceput sa bea cind aveau doar 15 ani, protivit medicilor din Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Alexandru Obregia". Statisticile nu pot preciza ce cantitate de alcool produce dependenta, dar este cert ca acesti tineri beau zilnic. Dependenta de alcool a romanilor este tot mai mare in ultimii ani. Utilizind metoda de exploatare a datelor NIMH-USA (National Institute of Mental Health), specialistii romani au estimat ca, pentru ultimii ani, dependenta de alcool a fost de trei la suta, respectiv 51.000 de pacienti internati cu acest diagnostic. Consumul mare de alcool produce si cresterea ratei suicidului, astfel ca, in patru ani, procentul sinuciderilor a crescut cu aproximativ doi la suta. Specialistii sustin ca persoanele care consuma alcool si care isi pun capat zilelor nu fac parte dintr-o categorie sociala speciala, ei provenind la fel de bine din rindul bogatilor si al saracilor. Daca tinerii prefera alcoolul si, mai nou, drogurile, adultii ajunsi la 40-50 de ani sufera de psihoze depresive, nu de putine ori urmare a dependentei de alcool.
Bautura poate fi si benefica
Paradoxal, bauturile alcoolice pot fi benefice pentru organism, dar numai daca ele sint consumate rational. Consumul zilnic de bauturi care contin intre 10 si 30 de grame de alcool pur, de exemplu doua pahare de vin sau o halba de bere, cantitate apreciata ca fiind moderata, reduce cu patru la suta riscul pentru cardiopatie ischemica, sustin specialistii in domeniu. Doctorii vorbesc tot mai des despre efectul protector al alcoolului, consumat in cantitati moderate, impotriva infarctului miocardic. Curba care coreleaza consumul de alcool cu riscul pentru cardiopatia ischemica are o interesanta si mult discutata forma de U, ceea ce insemna ca exista un nivel al consumului de alcool la care riscul este minim, mai mic fata de cei care nu consuma deloc si fata de marii consumatori de alcool.
Efectele benefice ale alcoolului dispar, insa, cind consumul de alcool depaseste doua pahare de vin sau o halba de bere pe zi, deoarece prea multa bautura duce la inhibarea cerebrala, cresterea presiunii sanguine, a nivelului de trigliceride si poate deregla ritmul cardiac. La inceput, oamenii sint usor ametiti, dupa care devin euforici sau agresivi, iar continuind sa bea pierd controlul ratiunii, vorbesc greu si nu mai pot sa-si tina echilibrul.
Barbatii beau mai multa tarie
Coma alcoolica se instaleaza atunci cind concetratia de alcool din singe depaseste 2,5-3 grame la mia de mililitri. Un om beat nu-si poate reveni decit dupa ce tot alcoolul ingerat a fost metabolizat de ficat. Alcoolul consumat zilnic peste limita admisa afecteaza, in timp, inima si ficatul, sustin specialistii. Foarte periculos este consumul de alcool paralel cu ingerarea medicamentelor recomandate in afectiunile neurologice, cum ar fi tranchilizantele.
Cantitatea de bauturi consumate pe locuitor, anual, in Romania, a fost estimata la doi litri, ceea ce ne situeaza sub media europeana, 3,07 litri/locuitor/an, cu extremele Turcia 0,4 litri si Slovacia 5,72 litri. Cu mentiunea, insa, ca alcoolul produs in gospodariile romanilor nu a fost luat in calcul. In acelasi an, 77,1 la suta dintre romance consumau alcool, procent in crestere fata de anul 1989. In 1994, procentul global al barbatilor consumatori de alcool a fost estimat la 72,8 la suta, iar cel al femeilor la 39,2 la suta, in scadere fata de 1992.
Nu exista diferente statistice semnificative intre mediul urban si rural, nici la barbati si nici la femei, ci doar procente usor mai mari, pentru ambele sexe, in mediul rural. Consumul la barbati, fata de femei, era de cinci ori mai mare la bere, de sase ori la vin si de zece ori la concentrate. Conform Programului International al Organizatiei Mondiale a Sanatatii – reprezentanta pentru Europa, abuzul de alcool este al treilea pe lista factorilor comuni de risc pentru bolile cardio-vasculare. (M.P.)