Singurul domeniu in care reforma pare sa fi reusit – Invatamintul

Andrei Marga, ministul Educatiei Nationale, a inteles ca sistemul educational ar putea fi salvat numai daca va fi reformat rapid, la toate nivelurile. Primele schimbari au fost facute chiar in minister, unde au fost inlocuite aproape 180 de persoane care nu au promovat concursurile pe post. Noile echipe au inceput redactarea altor planuri de invatamint si programe analitice pentru clasele I-V, urmind ca pentru ceilalti ani schimbarile sa se faca incepind cu anul scolar 1999-2000. In timp ce grupele de experti munceau sa reduca materia extrem de bogata in informatie de prisos, de multe ori prea savanta pentru virsta elevilor, alti specialisti pregateau examenul de bacalaureat.
Liceenii au simtit primii semnele schimbarii
Pentru prima data in istoria invatamintului romanesc, bacalaureatul a devenit examen national. Subiectele au fost difuzate prin intermediul televiziunii, astfel incit sa fie eliminate toate tentativele de frauda, iar comisiile de examinare au fost aduse din afara liceului organizator. Rezultatul a dovedit ca, prin noul sistem de evaluare, promovabilitatea a scazut de la 96,8 la suta, cit a fost in ultimele decenii, la numai 68 la suta. In opinia dascalilor, acesta este valoarea reala a elevilor si nu cea care a fost impusa artificial prin politicile educationale.
Marile schimbari au putut fi constatate, insa, abia la 14 septembrie, odata cu inceperea noului an scolar. Pentru a evita suprasolicitarea intelectuala a elevilor, anul de invatamint a fost structutrat in semestre in loc de trimestre, cu vacante de cite o saptamina, dupa 45 de zile de curs. Elevii claselor l-lV nu au mai primit note, ci doar calificative, sistem care a eliminat goana dupa 10 si lanturile interminabile de premianti cu coronite. Noile planuri au permis elevilor sa-si poata alege disciplinele pe care ar vrea sa le invete, pe linga cele obligatorii.
Pentru a evita abandonul scolar, mai ales in mediul rural, directorii unitatilor de invatamint, cu ajutorul administratiilor locale, au pus la dispozitia elevilor autobuze. Profesorii care lucreaza in mediul rural vor primi, incepind din 1999, un spor salarial, iar copiii provenind din familii nevoiase, burse sociale. Pentru cei care nu-si pot cumpara manuale, conducerea scolii are obligatia sa le imprumute carti din biblioteca institutiei.
Ritmuri industriale pentru invatamint: elevii invata in patru schimburi
Ceea ce nu s-a putut realiza decit in mica masura a fost reducerea numarului de schimburi in scoli, la doua in loc de trei sau patru. In Romania, ca niciunde in lume, se invata, de zeci de ani, in cite trei si patru schimburi, intre 60 si 120 de elevi petrecind cel putin patru ore in aceeasi sala de clasa. De asemenea, la nivel national functioneaza aproape 200 de scoli construite intre anii 1700 si 1800, in care incalzirea se face cu lemne, iar apa curenta nu exista. Programul de reabilitare a acestor scoli, care va incepe in anul 1999, cu sprijinul Bancii Mondiale si al Guvernului Romaniei, va viza si aceste unitati.
Elevii claselor a Vlll-a au fost supusi primei repetitii in vederea sustinerii, pentru prima data in ultimii patruzeci de ani, a unui examen la finele invatamintului obligatoriu, cunoscut ca examen de capacitate. Pe baza acestui examen, elevii vor fi admisi la liceu fara alt concurs, numai daca numarul de candidati este mai mic decit numarul de locuri.
Invatamintul superior a capatat mai multa autonomie, expresie a principiului ca universitatile trebuie sa functioneze ca institutii independente. Unii absolventi de liceu au intrat la facultate, in 1998, numai pe baza rezultatelor obtinute la bacalaureat sau in cei patru ani de liceu. Pentru altii, aici fiind vorba de mai mult de 40.000 de tineri, media de la bacalaureat a avut o pondere intre 5 si 50 la suta la admiterea la facultate, urmind ca, in anii viitori, acest procedeu sa fie si mai mult extins, pe masura ce bacalaureatul dobindeste importanta.
Numarul de locuri scoase la concurs a fost cu aproape 10.000 mai mare, acestora adaugindu-li-se alte locuri cu taxe.
Universitatile au dezvoltat invatamintul postuniversitar, pe care multi ani l-au abandonat din cauza lipsei fondurilor, si au pus bazele unor sectoare de cercetare de pe urma carora pot fi obtinute fonduri extrabugetare, necesare dezvoltarii propriei institutii. Invatamintul fara frecventa a fost inlocuit cu unul modern si recunoscut international, numit invatamint la distanta, care pune la dispozitia cursantilor materiale moderne de studiu, elaborate dupa standarde occidentale. De asemenea, universitatile vor regindi lista calificarilor astfel incit studentii sa se poata pregati in acele domenii cerute de piata fortei de munca. Promovarea cadrelor didactice nu se mai face pe criterul vechimii, asa cum s-a obisnuit anii in sir, ci numai in functie de profesionalism, astfel ca un tinar de 30 de ani poate fi acum profesor universitar.
MEN a reusit reforma fara bani
Noul sistem de educatie permite familiei elevului sa participe la deciziile privind viata scolii. Pentru sistemul educational, anul 1998 a fost un an al schimbarii, in care fondurile au ramas inca sub necesar. Si daca Marga visa, in ianuarie, sa primesca 5,5 la suta din PIB, in final s-a multumit cu mai putin de 4 la suta, procent cu mult sub cel primit de celelalte institutii ale educatiei, din tarile vecine. Lipsa banilor a fost motivul pentru care anul universitar a inceput cu ample actiuni de protest, initial organizate de cadrele didactice, carora li s-au alaturat elevii si studentii. Pentru prima data, protestatarii nu au avut nimic de reposat ministrului, nemultumirile lor vizind numai Executivul care, cu buna stiinta, a incalcat Legea salarizarii si Statutul personalului didactic, care prevedeau reale majorari salariale.
Schimbarile realizate de Marga nu sint unanim acceptate de clasa politica si nici de intregul corp profesoral. Exista numeroase pareri potrivit carora sistemul de invatamint romanesc era bun, solid, oferea elevilor o pregatire care a permis oricarui emigrant roman sa beneficieze de o recunoastere intelectuala remarcabila, convertita in succese profesionale si personale. Aceleasi voci sustin ca sistemul, asa cum era, a produs olimpici internationali si deci nu ar fi fost nevoie de o schimbare profunda a scolii.
In sfirsit, sindicatele din invatamint si numerosi politicieni considera ca o reforma fara asigurarea resurselor fianciare necesare si care nu este ancorata in "realitatile romanesti" este o incercare esuata. Cadrele didactice si ceilalti angajati din sistemul de invatamint care se opun reformei initiate de Marga sustin ca, oricit de interesante ar fi intentiile de reforma ale actualei echipe, ele se lovesc de un centralism rigid al structurilor decizionale si de control, mai ales din inspectoratele scolare, de slaba motivatie salariala si profesionala a personalului didactic, de calitatea constant redusa, in ultimele decenii, a corpului profesoral, de lipsa de comunicare intre scoala, familie si comunitate.
Schimbarea a prabusit mitul elevului olimpic
Exista si un punt de vedere traditional, potrivit caruia schimbarile produse reprezinta un model de import, care promoveaza modele vestice, ce nu vor avea succes in Romania, deoarece aici exista alte traditii si alte valori.
Ministrul Andrei Marga spune, insa, ca nimeni dintre cei care promoveaza cu insistenta mitul olimpicilor romani si pe acela al excelentei vechiului sistem nu se oboseste sa faca macar citeva precizari de bun-simt si anume ca "olimpicii" nu sint un produs natural al scolii, ci acesti tineri au parte de pregatire speciala, de adevarate "cantonamente intelectuale", in care sint supusi unor eforturi mult peste media admisa la virsta lor, sint instruiti de profesori universitari, conform programelor de facultate. Apoi, dupa succesele olimpicilor, tinerii romani performanti aleg sa se piarda, de cele mai multe ori, "in anonimatul societatilor abundente", a declarat ministrul Educatiei, ca replica la opozitia antireformistilor.
Desigur, realitatile romanesti nu sint intotdeauna incintatoare. Peste 1500 de scoli sint in paragina, iar mai mult de jumatate nu au conditii igienice satisfacatoare. Uneori lipseste pina si banala creta, cirpa de sters pe jos, iar in scoala nu exista apa curenta.
Este posibil, de asemenea, ca directorii sau inspectorii sa aplice singuri masuri care ar trebui luate prin decizie colectiva, pe baza consultarilor publice, de pilda cu parintii. Dar in invatamint sint 450.000 de angajati, in peste 29.000 de scoli, iar un punct de vedere comun sau idei asemnanatoare nu sint usor de gasit. O schimbare de practica sociala are nevoie de timp. Tot asteptind conditii favorabile, reforma in invatamint nu ar fi inceput niciodata, apreciaza Marga. Pentru 1999, reforma va continua cu clasele Vl-Xll.
La numai un an de la inceperea reformei, comunitatea europeana a remarcat ca schimbarile in invatamint au inceput sa fie resimtite si peste hotare, prin extinderea acordurilor de recunostere a studiilor si diplomelor cu diverse stat si deschiderea lectoratelor romanesti la New York si Roma sau a celor din Germania si Franta. (Elvira Gheorghita)