Caută 
3 MIN
Gunther Verheugen, comisarul european pentru extindere si-a abandonat Ieri, pentru citeva minute, alura de birocrat de Bruxelles, marturisind ca a scris in trecut citeva poezii "destul de proaste pentru a nu le arata nimanui". Verheugen si-a dezvaluit pasiunea pentru poezie la Teatrul National din Timisoara, la o lansare de carte a Fundatiei Friedrich Ebert.
Verheugen a povestit ca, pentru a compensa lipsa sa de talent, citeste "cu mare placere" poezii. "In orice caz, citesc poeme cu o mai mare placere decit textele Comisiei Europene", a explicat pe un ton deloc oficial comisarul european pentru extindere. Preocuparile culturale ale lui Verheugen nu se opresc aici. El este un pasionat cintaret la flaut si un iubitor al operelor lui Verdi. Verheugen a facut aceste confesiuni la lansarea volumului "Harta culturala a Europei-Contributia Romaniei". Identitatea culturala europeana este conceptul supus dezbaterii in cadrul acestei lucrari, care cuprinde studii ale unor cercetatori din Belgia, Germania, Austria si Romania. Volumul a aparut sub egida Fundatiei Friedrich Ebert, actualul comisar european fiind in trecut presedintele forumului creat de aceasta organizatie. "Trebuie sa ne straduim sa aflam ce avem in comun noi, europenii, dincolo de puterea materiala", a spus Gunther Verheugen, german de origine.
Oficialul de la Bruxelles a relatat ca in cele citeva ore petrecute la Timisoara a ajuns la concluzia ca trebuie neaparat sa revina in acest oras european. Vizita sa la Timisoara, facuta, dupa cum a spus, din proprie initiativa, a inceput printr-o intilnire cu oficialii locali, care a fost probabil si cea mai plicticoasa. Rind pe rind, prefectul de Timis Horia Ciocirlie, presedintele Consiliului Judetean, Dan Ioan Sipus, si, in mai mica masura, primarul Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu, au monopolizat microfonul la intilnirea lui Verheugen cu comisia administrativa a judetului. "Sintem o Europa in miniatura, iar Timisoara e inima ei", a decis presedintele Consiliului Judetean, care purta o diagonala tricolora peste sacou. De la aceasta constatare, Sipos a ajuns la problemele legate de Zidul Berlinului si caderea cortinei de fier. In plin avint oratoric, oficialul local nu a uitat sa mentioneze "zimbetul de pe fata copiilor din centrele de plasament ale judetului, aparut dupa ce Guvernul a reglementat cadrul de rezolvare a problemei copiilor institutionalizati". Ultimul la cuvint din rindul oficialilor locali, primarul Ciuhandu, care ocupa functia din 1996, a facut o expunere a istoriei orasului de la Imperiul Bizantin – trecind prin Timisoara, primul oras unde s-a introdus iluminatul stradal – si ajungind la Romania democratica de azi. In final, primarul a facut un gest frumos oferindu-i lui Verheugen, care implineste simbata 57 de ani, o icoana bizantina si doua volume bilingve despre Timisoara. Incheierea intilnirii oficiale i-a adus comisarului european si Diploma de onoare a Consiliului Judetean Timis.
Verheugen, care a parut plictisit in destule momente ale intilnirii, a spus ca a venit la Timisoara si pentru a demonstra ca Europa este legata de oameni obisnuiti, nu neaparat de sefi de stat si alte persoane politice. In discursul sau nu a uitat sa aminteasca de Timisoara – exemplu de toleranta etnica si religioasa si Timisoara – centrul Revolutiei din ’89. "Nu in ultimul rind, Timisoara joaca un rol important in imaginea europeana a Romaniei", a mentionat oficialul de la Bruxelles, gindindu-se probabil la locul doi ocupat de acest oras in topul atragerii investitorilor straini. Insotit de ministrul Integrarii Europene, Hildegard Puwak, si de negociatorul sef pentru aderare, Vasile Puscas, Gunther Verheugen si-a continuat ziua la Timisoara cu o vizita in centrul orasului. El s-a oprit la Domul Romano-Catolic, unde a discutat cu un inalt prelat in germana. Dupa popasul poetic la lansarea de carte de la Teatrul National, Verheugen si-a incheiat traseul politic in Timisoara, intr-o zi cu soare care invita mai degraba la discutii lirice, cu o halba de bere nemteasca in mina. (Calin COSMACIUC)
