Economia romaneasca azi

Tabloul economic al Romaniei actuale e plin de lumini si umbre. Economia Romaniei a ajuns la un PIB de peste 100 miliarde euro, sau 6000 euro pe locuitor, ceea ce reprezinta aproximativ 42% fata de media U.E. si de 7 ori mai putin decit in Luxemburg, cunoscind cresteri inte 4 si 8% pe an, incepind cu anul 2000, una dintre ratele cele mai ridicate din Europa. Pentru anul acesta se estimeaza o crestere de 6%, doar Slovacia inregistrind mai mult. P.I.B.-ul se formeaza din servicii (49%), constructii (10%), industrie (24%, cu un numar de salariati egal cu cel de acum 100 de ani) si agricultura (6,5%), in principal. Dar cresterea noastra nu este una foarte sanatoasa, fiind bazata mai mult pe consum, un consum ostentativ, pe credite si importuri, de multe ori dispensabile.

De altminteri, aceasta constituie si principala problema a economiei romanesti, si anume deficitul de balanta externa, care a ajuns la aproximativ 1 miliard euro pe luna, deficitul de cont curent reprezentind 13,6% din PIB, acesta fiind acoperit cam jumatate din investitii directe si jumatate din transferuri de capital si investitii de portofoliu. Exporturile sint slabe si cantitativ si calitativ, fiind orientate peste 70% spre U.E., care este principalul nostru partener comercial. La importuri, e de remarcat dependenta de hidrocarburile rusesti, cca. 3 mld. euro pe an, si apetenta noilor imbogatiti pentru bunurile de lux straine.

Finantarea respectivului deficit creeaza reale probleme Bancii Nationale, care are rezerve limitate (cca. 32 mld. euro, putind acoperi 6 luni de importuri) si e obligata sa creasca datoria externa, care a urcat spectaculos an de an, plecind de la zero in 1990 si ajungind acum la aproape 60 miliarde euro, crescind cu un pas de 13 miliarde euro pe an. Corelatia e limpede: deficitul comercial va creste atita timp cit vom avea capacitate de imprumut din strainatate. Aceasta creeaza dependenta si vulnerabilitate economiei si societatii romanesti, deja fragilizate dupa 50 de ani de comunism.

In 1989, Romania a iesit orbecaind din bezna comunista si a trebuit sa asigure o tranzitie dificila spre capitalist, in conditiile in care acesta parcurge el insusi o criza, in contextul unor schimbari tehnologice revolutionare, al intensificarii procesului de globalizare si integrare europeana. Trebuind sa faca fata tuturor acestor provocari, Romania nu a reusit sa produca un model de societate cit de cit original, ci incearca sa-l preia pe cel european, aflat si el – cum stiti – in criza, ceea ce i-a si adus aderarea la U. E. la 1 ianuarie 2007.

Al doilea front de lupta al Bancii Nationale este cel impotriva inflatiei, care a inregistrat pusee istorice in 1993 (300%) si in 1997 (130), pe fondul unor dezarticulari grave ale economiei interne, cu caderi ale productiei la jumatate fata de 1989 si cu revendicari sociale de multe ori violente. Ulterior, a urmat un proces deflationist continuu, ce ne-a adus pina la nivelul de 6% pe an. Cursul de schimb al monedei nationale a cunoscut si el un dans ametitor, dupa care, de circa 7 ani, s-a stabilizat in mod relativ, astfel incit se poate spune ca avem o moneda mai buna decit economia pe care o reprezinta, ceea ce nu poate rezista, desigur, pe termen mediu si lung fara necesara competitivizare a economiei reale.

In clasamentul competitivitatii tarilor lumii, dat publicitatii anual de catre fundatia americana Friedom House, sintem undeva la jumatate, ca si in cel al libertatilor. Agentiile de rating ne-au imbunatatit anual calificativele, ceea ce a atras investitii directe si plasamente financiare de 1-2 miliarde euro pe an. O contributie majora in acest sens o are fiscalitatea, care, dupa multi ani in care era stufoasa si sufocanta, a cunoscut un succes dupa introducerea, din 2005, a cotei unice a impozitului pe profit si pe venit, de 16%. Aceasta masura a redus mult si economia subterana, estimata anterior la 40% din PIB.

Doua-trei milioane de romani si-au parasit tara, unii definitiv, altii temporar, alegind sa lucreze afara si trimitind in tara citeva miliarde bune de euro pe an, ceea ce mai atenueaza deficitul de balanta, dar intretine un adevarat boom al pietei imobiliare, care a dus la preturi pe case si terenuri mai ridicate, de multe ori, ca in Vest. Aceasta explica in parte nivelul relativ scazut al somajului, rata oficiala oscilind intre 5 si 9%. Avem, insa, un excedent de mina de lucru in mediul rural, o "suprapopulatie" ce practica o agricultura de subzistenta. Societatea s-a polarizat extrem, clasa de mijloc fiind mai mult decit firava.

Bursa a inceput si ea firav, dupa anul 2000 inregistrind randamente interesante, acum insa fiind in stagnare ca urmare a influentei crizei monetar-financiare ce a plecat anul trecut din S.U.A. De asemenea, unele masuri populiste luate de Guvern in scopuri electorale au obligat Banca Centrala la interventii pe piata, ajungindu-se la cresteri ale dobinzilor de peste 50% pentru a restabiliza cursul si a calma presiunile inflationiste.

Sectorul bancar, dupa ce a fost curatat de bolnavi, a fost privatizat aproape integral, ca si cel industrial, cu exemple de succes si numeroase altele ce nu au dus decit la falimente si transferuri de capitaluri. Pincipalele tari de unde vin investitorii si cu care intretinem schimburi comerciale sint Germania, Italia, Turcia, Franta, Rusia, Olanda, S.U.A. s.a. O puternica dezvoltare au cunoscut piata constructiilor, retail, telefonie mobila, auto si cea IT, in special software.