Este necesitatea mama inventiilor?

luni, 12 iunie 2006, 19:30
3 MIN
 Este necesitatea mama inventiilor?

Avind in vedere ca sinteti deja la pagina 6 si ca tocmai v-ati decis sa cititi si acest text, as putea presupune ca va aflati intr-un mediu adecvat unei astfel de petreceri a timpului liber. Asa stind lucrurile, fie ca este un spatiu privat, fie unul public, parcurgindu-l cu privirea, chiar si fugitiv, vedem de jur imprejur tot felul de constructii, instalatii, aparate, dispozitive sau unelte. Nu sintem surprinsi si spunem ca ne sint utile, fireste, in mod diferit, in functie de preocuparile fiecaruia. Admitem insa ceva mai greu ca utilitatea de care vorbim este de fapt un eufemism care escamoteaza dependenta de masinarii si ustensile, unele recent intrate in uz, altele venind din negura vremurilor.
Se spune ca necesitatea este mama inventiilor. Mai corect ar fi: a multor inventii, de buna seama. De fapt, este vorba de marea majoritate a echipamentelor tehnice actuale, de care depinde din ce in ce mai mult, direct sau indirect, viata de zi cu zi a omului si a omenirii.
Dar exista inventii, aparate sau masini care au, in primul rind, alte motivatii, cel putin in momentele originare. De pilda, nu putine au aparut ca rod al aspiratiei spre emancipare fata de varii constringeri, indeosebi naturale – vezi dorinta omului de a zbura, si abia mai apoi utilizarea insasi le-a dovedit, pas cu pas, necesitatea. Sau au aparut din dorinta de a depasi limitele cunoasteri si de a cauta adevarul si frumosul. Dar si ca rezultat al imaginatiei, al fantazarii si, nu in cele din urma, al placerii copiilor de orice virsta de a se juca. In acest sens, tehnologia moderna, colateral fata de tintele ei majore dar bine dozata cu imaginatie si jubilatia jocului, a facut adevarate minuni, nu numai ca realizari tehnice, ci si ca afaceri foarte prospere. Este vorba de un lung sir de obiecte uimitoare prin istetimea conceptiei, prin utilizari inedite si performante surprinzatoare, precum si prin forme avangardiste si culori exotice, care trezesc interesul si, mai ales, dorinta de le poseda si folosi.
In lumea anglo-saxona, locul unde cele mai multe dintre aceste obiecte au fost concepute, realizate si s-a dezvoltat o piata viabila, exista un nume generic pe masura: gadget. Se pronunta ghegit si inseamna dispozitiv ingenios, dar si fleac sau flecustet. Interesant este ca, in afara spatiului anglofon, acest cuvint a patruns efectiv numai in frangleza (l-am gasit in „Le Petit Larouse” din ’67 – editia cea mai veche aflata la indemina). In mod curios, nu am prea intilnit cuvintul gadget si in romgleza noastra cea de toate zilele, atit de targhetata si focusata pe implementarea unor cuvinte precum cool, look, second hand, leasing, job, brand, workshop, management, advertising, chairperson (chairman nu e … politically correct!) etc.
Fenomenul gadget a generat o veritabila subcultura populara, prezenta masiv in mass media occidentala si cu efecte globalizante. Este mai ales vizibila in cea de popularizare a stiintei si tehnicii – foarte prospera de altfel, datorita publicitatii -, care se adreseaza tineretului (de toate virstele). Recent, revista PCWorld a alcatuit un clasament al primelor 50 gadget-uri de succes din ultimii 50 de ani. Unele au patruns si la noi, chiar inainte de ’89. In descrescendo-ul din clasament (vizibil la http://pcworld.com/reviews/article), iata citeva exemple semnificative: walkman-ul Sony (1979), iPod-ul Apple (2001), camera foto Polaroid Land (1972), aparatul foto Kodak Instamatic (1963), jocul Nintendo (1989), computerele Commodore 64 (1982) si Sinclair 1000 (1982). Si pentru ca afacerea nu are numai un trecut glorios, ci si mari perspective, foarte recent, pe site-ul TechEBlog.com a aparut o prognoza privind primele 10 gadget-uri de succes, in viitor. Citeva sint remarcabile: memoria cu cristale lichide, prajitorul de piine transparent, player-ul cu ecran video pliant (ca o foaie de hirtie), cutia de bere cu auto-racire, sfera virtuala (in care facem miscari reale in spatiul …virtual) si (pardon, scuzati, bonsoar) pisoarul „de tras la tinta” (cu ecran si jocuri video interactive …tematice). Crescendo-ul succesului estimat este conform prognozei amintite. V-am spus ca-s remarcabile… Mare e gradina Ta…, in care fiecare isi are locul sau sub soare .

Comentarii