joi, 28.03.2024
Dupa alegerile europene din vara lui 2004, care au dat cistig de cauza popularilor, era necesar ca presedintele Comisiei sa provina din aceasta tabara - o cutuma pe care europenii o doresc institutionalizata, pentru a spori legitimitatea politica a acestei institutii. Pe de alta parte, dupa mandatul italianului Romano Prodi venise rindul unui stat „mic" sa desemneze presedintele Comisiei. In plus, dat fiind contextul procesului de integrare, era preferabil ca statul respectiv sa faca deja parte din Zona Euro. Si asa s-a ajuns la situatia in care propunerea portugheza a avut cistig de cauza.
Urmind exemplul Luxemburgului si Italiei, care si-au desemnat pentru forul din Rue Berlaymont fosti prim-ministri (Jacques Santer, respectiv Romano Prodi), Portugalia a mers chiar mai departe, optind pentru premierul in functie. Astfel ca Barroso a demisionat de la sefia guvernului si a partidului de guvernamint - Partidul Social-Democrat, de centru dreapta si afiliat la grupul popular european. Fara a fi un „ideolog", Barroso s-a impus pe plan intern prin optiunea pentru reforme economice liberale, insa nu a obtinut succesele scontate. Ceea ce, observa criticii sai, ar putea explica usurinta cu care Barroso a abandonat politica interna, lasind in urma un partid slabit si o coalitie de centru-dreapta divizata, pe care socialistii au invins-o categoric in urmatoarele alegeri. Scaderea popularitatii lui Barroso se explica si prin sprijinul acordat, in 2003, interventiei americane in Irak. De altfel, Barroso a fost gazda unui interesant moment diplomatic - „summit-ul din Azore" - cu ocazia caruia i-a avut drept oaspeti pe liderii american, britanic si spaniol. Mai precis, pe initiatorii rezolutiei prin care ONU ar fi urmat sa legitimeze explicit interventia. Dupa cum se stie, proiectul a esuat, iar SUA si aliatii ei au intervenit fara acordul clar al forului mondial. Acum, din fotoliul de presedinte al Comisiei Europene, Barroso vede lucrurile intr-un mod substantial diferit. Insa atitudinea sa din perioada crizei premergatoare interventiei a fost suficient de abila pentru a-i oferi simpatia taberei „atlantiste" si proamericane din Uniunea Europeana, fara insa a-i compromite relatiile cu Franta lui Chirac si Germania lui Schröder.
Calmarea spiritelor si configurarea unei pozitii comune, rationale si constructive, a Uniunii Europene in privinta crizei irakiene este o realizare importanta a lui Barroso, iar meritele trebuie impartite cu Javier Solana, seful politicii externe si de securitate a UE. Pina la urma, insa, mandatul lui Barroso va fi evaluat dupa alte criterii, iar din acest punct de vedere, dupa un inceput cum nu se poate mai nefast, soarta incepe sa-i surida actualului presedinte al Comisiei.
In momentul preluarii mandatului, Barroso a anuntat ca va incerca sa contribuie la adincirea integrarii economice si la cresterea competitivitatii Europei intr-o lume tot mai globalizata. Aproape toate discursurile lui Barroso contin referiri, mai mult sau mai putin transante, la aceasta tema. „Societatea cunoasterii" sau alte concepte de acest gen se incadreaza perfect viziunii sale despre locul si rolul pe care trebuie sa si le asume Europa in lume. Din pacate pentru presedintele Comisiei, contextul politic intern din multe state-membre a fost unul nefavorabil, raminind ca tendintele pozitive de data recenta din mai toate economiile europene sa refaca, atit cit este posibil, moralul cetatenilor. Nu este exclus ca, peste citiva ani, directiile convenite in timpul Comisiei Barroso sa dea rezultate nesperat de bune.
Nu mai trebuie sa insistam, aici, asupra dificultatilor (nemeritate) cu care s-a confruntat Comisia Barroso din cauza esecului proiectului de Constitutie. Daca se va ajunge rapid la un „Tratat de Reforma" a institutiilor europene, poate ca domnul Barroso va mai avea timpul sa-si promoveze mai deschis propria viziune asupra Europei, dupa luni intregi de autocenzura datorata controverselor constitutionale. Aceasta viziune proprie include si dimensiunea orizontala, geografica. Daca tandemul romano-bulgar a fost incurajat si stimulat discret, pe ultimii metri ai cursei, statele din Balcanii de Vest au avut in Barroso un sustinator sincer si curajos. Din pacate, exceptind Croatia, pentru ele inca nu se intrevede un moment al aderarii. Europa trebuie sa (re)inceapa sa ofere rezultate - o formula favorita a presedintelui Comisiei - si sa se consolideze institutional, inainte de a privi din nou catre sud-est.
Poate ca tot Barroso va fi chemat sa gestioneze aceste proiecte, pentru un nou mandat in fruntea Comisiei - daca popularii isi vor mentine majoritatea in alegerile paneuropene din 2009. Altfel, s-ar putea spune ca domnul Barroso a fost unul dintre cei mai ghinionisti presedinti ai Executivului comunitar. Singura consolare - dar una importanta si pentru noii membri est-europeni - ar fi aceea ca un stat mic si fara prea multa experienta comunitara poate oferi Europei unite lideri inzestrati cu viziune si anvergura.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |