Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Ghinionistul Barroso

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Dupa alegerile europene din vara lui 2004, care au dat cistig de cauza popularilor, era necesar ca presedintele Comisiei sa provina din aceasta tabara - o cutuma pe care europenii o doresc institutionalizata, pentru a spori legitimitatea politica a acestei institutii. Pe de alta parte, dupa mandatul italianului Romano Prodi venise rindul unui stat „mic" sa desemneze presedintele Comisiei. In plus, dat fiind contextul procesului de integrare, era preferabil ca statul respectiv sa faca deja parte din Zona Euro. Si asa s-a ajuns la situatia in care propunerea portugheza a avut cistig de cauza.

    Urmind exemplul Luxemburgului si Italiei, care si-au desemnat pentru forul din Rue Berlaymont fosti prim-ministri (Jacques Santer, respectiv Romano Prodi), Portugalia a mers chiar mai departe, optind pentru premierul in functie. Astfel ca Barroso a demisionat de la sefia guvernului si a partidului de guvernamint - Partidul Social-Democrat, de centru dreapta si afiliat la grupul popular european. Fara a fi un „ideolog", Barroso s-a impus pe plan intern prin optiunea pentru reforme economice liberale, insa nu a obtinut succesele scontate. Ceea ce, observa criticii sai, ar putea explica usurinta cu care Barroso a abandonat politica interna, lasind in urma un partid slabit si o coalitie de centru-dreapta divizata, pe care socialistii au invins-o categoric in urmatoarele alegeri. Scaderea popularitatii lui Barroso se explica si prin sprijinul acordat, in 2003, interventiei americane in Irak. De altfel, Barroso a fost gazda unui interesant moment diplomatic - „summit-ul din Azore" - cu ocazia caruia i-a avut drept oaspeti pe liderii american, britanic si spaniol. Mai precis, pe initiatorii rezolutiei prin care ONU ar fi urmat sa legitimeze explicit interventia. Dupa cum se stie, proiectul a esuat, iar SUA si aliatii ei au intervenit fara acordul clar al forului mondial. Acum, din fotoliul de presedinte al Comisiei Europene, Barroso vede lucrurile intr-un mod substantial diferit. Insa atitudinea sa din perioada crizei premergatoare interventiei a fost suficient de abila pentru a-i oferi simpatia taberei „atlantiste" si proamericane din Uniunea Europeana, fara insa a-i compromite relatiile cu Franta lui Chirac si Germania lui Schröder.

    Calmarea spiritelor si configurarea unei pozitii comune, rationale si constructive, a Uniunii Europene in privinta crizei irakiene este o realizare importanta a lui Barroso, iar meritele trebuie impartite cu Javier Solana, seful politicii externe si de securitate a UE. Pina la urma, insa, mandatul lui Barroso va fi evaluat dupa alte criterii, iar din acest punct de vedere, dupa un inceput cum nu se poate mai nefast, soarta incepe sa-i surida actualului presedinte al Comisiei.

    In momentul preluarii mandatului, Barroso a anuntat ca va incerca sa contribuie la adincirea integrarii economice si la cresterea competitivitatii Europei intr-o lume tot mai globalizata. Aproape toate discursurile lui Barroso contin referiri, mai mult sau mai putin transante, la aceasta tema. „Societatea cunoasterii" sau alte concepte de acest gen se incadreaza perfect viziunii sale despre locul si rolul pe care trebuie sa si le asume Europa in lume. Din pacate pentru presedintele Comisiei, contextul politic intern din multe state-membre a fost unul nefavorabil, raminind ca tendintele pozitive de data recenta din mai toate economiile europene sa refaca, atit cit este posibil, moralul cetatenilor. Nu este exclus ca, peste citiva ani, directiile convenite in timpul Comisiei Barroso sa dea rezultate nesperat de bune.

    Nu mai trebuie sa insistam, aici, asupra dificultatilor (nemeritate) cu care s-a confruntat Comisia Barroso din cauza esecului proiectului de Constitutie. Daca se va ajunge rapid la un „Tratat de Reforma" a institutiilor europene, poate ca domnul Barroso va mai avea timpul sa-si promoveze mai deschis propria viziune asupra Europei, dupa luni intregi de autocenzura datorata controverselor constitutionale. Aceasta viziune proprie include si dimensiunea orizontala, geografica. Daca tandemul romano-bulgar a fost incurajat si stimulat discret, pe ultimii metri ai cursei, statele din Balcanii de Vest au avut in Barroso un sustinator sincer si curajos. Din pacate, exceptind Croatia, pentru ele inca nu se intrevede un moment al aderarii. Europa trebuie sa (re)inceapa sa ofere rezultate - o formula favorita a presedintelui Comisiei - si sa se consolideze institutional, inainte de a privi din nou catre sud-est.

    Poate ca tot Barroso va fi chemat sa gestioneze aceste proiecte, pentru un nou mandat in fruntea Comisiei - daca popularii isi vor mentine majoritatea in alegerile paneuropene din 2009. Altfel, s-ar putea spune ca domnul Barroso a fost unul dintre cei mai ghinionisti presedinti ai Executivului comunitar. Singura consolare - dar una importanta si pentru noii membri est-europeni - ar fi aceea ca un stat mic si fara prea multa experienta comunitara poate oferi Europei unite lideri inzestrati cu viziune si anvergura.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri