Guvernarea neplanificata

N-au plan, dar au planuri

Facindu-mi revista presei cotidiane, am dat in Romania libera de simbata (04.07.07) peste o stire interesanta. Am aflat ca MAPN a publicat un proiect legislativ de modifcare a Legii nr. 42/2004, proiect care prevede nici mai mult, nici mai putin decit "retragerea neplanificata" a fortelor armate romanesti care au misiuni in afara tarii. Pe scurt, Parlamentul Romaniei, la propunerea CSAT, poate decide retragerea neplanificata a trupelor noastre care activeaza-n Afganistan, Irak etc. Retragerea ar urma sa se dispuna in mai putin de sase luni, in cazul in care exista "constringeri bugetare, dezastre sau daca exista o decizie politica in acest sens", dupa cum scrie Simona Popescu. Un element semnificativ il reprezinta apoi si chestiunea costurilor, prevazindu-se ca pe viitor "propunerea de participare la operatiuni in afara tarii sa cuprinda si o estimare a costurilor". Ca atare, lucrul acesta este ceva cit se poate de firesc.
Dar sa planifici chestii "neplanificate", cum ar fi retragerea trupelor romanesti din cadrul unor operatiuni ce tin de angajamente pe termen mediu si de interese pe termen lung ale tarii, asta da gindire liberala moderna marca Melescanu&Co (Cioroianu, Tariceanu, Vosganian, ca sa-i numesc doar pe cei implicati direct in chestiune, prin raspunderile lor politico-economice)!

Vinatoare de iepuri in desertul irakian

Care va sa zica, PNL nu se lasa. N-are plan (A), dar are planuri (B). Readuce, de exemplu, sistematic in discutie retragerea din Irak – cind total amatoricesc (vezi scandalul cu fostul ministru al apararii, Teodor Atanasiu), cind balmajind ceva despre costuri pe care tara nu le (mai) poate acoperi, ca apoi, dupa ceva reactii mai ferme (de la Cotroceni, din mass-media, de la Washington), sa bata-n retragere (neplanificata), sa se replieze pe pozitii "diplomatice", reamintindu-si de necesitatea unor discutii prealabile cu tarile ai caror parteneri sintem (in Afganistan, in Irak), de nevoia unui calendar al retragerii. Iar cind toata lumea pare sa fi uitat de ultima tevatura, hop, la loc comanda cu tema retragerii.
Dar oare ce urmaresc ei, liberalii? Daca chiar vor retragerea "neplanificata" din Irak, de ce o vor? Ca sa-mpuste trei iepuri dintr-un foc? Adica sa-i aplice o corectura "neplanificata" lui Basescu, sa economiseasca niste euroi (sau parai) pentru bugetul de pensii (mare nevoie mai au – dar la chestiunea asta voi reveni acusi) si, poate, sa-i faca un pic pe plac lui Putin (Kremlinul ar fi primul care ar saluta revenirea Romaniei pe axa "normalitatii" geopolitice)?
Cel putin primul "iepure" (Basescu) e mai mult ca sigur una din tinte. Crearea unei portite pentru a mai putea economisi, la nevoie (iar nevoia s-ar putea dovedi brusca si… "neplanificata"), niste banuti pentru pensionari pare si ea destul de plauzibila. In privinta celui de-al treilea iepure, retragerea intempestiva (neplanificata) a Romaniei din Irak ar insemna un morcov pe atit de placut de rontait pentru muscali, pe cit ar fi pentru americani un morcov(el) in fund, pardon de expresie…

Rasturnarea puterilor in stat

Dar apropo de tema aceasta cu trupe romanesti in strainatate, stirea comentata mai sus mi-a amintit de reversul chestiunii, anume de alta stiruca, pe care-am pescuit-o la vremea ei (05.06.07) din Evenimentul zilei, in care era vorba de bazele militare straine de pe teritoriul Romaniei. Despre ce-i vorba? La-nceput de iunie, onor Senatul tarii a votat un proiect de lege care prevede ca "presedintele poate aproba intrarea si stationarea trupelor straine in Romania doar daca misiunea acestora nu depaseste sase luni". Iar pentru "o perioada mai indelungata, aceasta prerogativa ar reveni primului-ministru sau ministrului apararii, CSAT urmind sa fie doar informat trimestrial". Interesant, nu? Cum ar veni, o intoarcere cu fundul in sus. Nu presedintele ales, seful de stat (!), decide angajamentele pe termen lung ale tarii (in cazul de fata: stationarea unor trupe straine-n Romania), ci premierul. Care premier, hop-asa, devine dintr-un condei (daca trece proiectul si de Camera) mai puternic decit seful tarii! Ca sa nu mai vorbim ca pina si alde Melescanu (in configuratia guvernamentala actuala, altul in alta) s-ar trezi mai tare decit presedintele ales!! Aberant? Nuu, doar liberalism marca PNL-Tariceanu-Anti-Basescu. Si pro… Dar nu mai zic. Sa nu se spuna ca am obsesii.

Bani sint – pensionari sa fie!

Cit priveste guvernarea „neplanificata" a cabinetului Tariceanu Doi (pasi spre Vest, trei pasi spre Est), iata ca o ultima mostra ne-o ofera chiar marirea consistenta a pensiilor. Pentru ca, nu-i asa, nici acum doi ani, nici acum un an si nici macar dupa scoaterea PD din guvern, liberalii nici nu visau la asa ceva. Dar a venit PSD cu sula-n coasta PNL si a cerut majorarea pensiilor. Strinsi cu usa motiunii de cenzura, liberalii au strins la rindul lor din dinti si-au acceptat trocul. Ba, mai mult, au imbratisat noua lege a pensiilor cu ardoarea celui care din tata-n fiu n-a visat decit binele pensionarilor, pilon al liberalismului de cind lumea, reusind chiar sa-i ia PSD-ului oaresce caimac din ceasca (pleasca) electorala! Ce mai, absolut nemteste, liberalii au facut din nevoie o virtute (cum zice-o vorba germana) si-au purces la fericirea-n masa a votantilor trecuti de economie si de virsta in rezerva.
Treaba are o singura hiba: banii de rigoare. Un fleac, se auzea initial. Economia duduie, creste garantat, bani sint – pensionari sa fie! Numai ca, neplanificata fiind (mareata marire a pensiilor), cabinetul Tariceanu Doi (si un sfert – un sfert de reprezentare-n Parlament) a purces la o febrila cautare de bani. Si gaseste in fiecare zi, pentru ca, nu-i asa, ei, banii, exista. Trebuie doar sa-i identifici – si sa-i redirectionezi spre pusculita pentru poporul pensionar.

Seful MEF si pielea ursului din padure

Poftim: Avem trupe-n Irak? Pai, planificam o "retragere neplanificata" si mai obtinem citeva zeci (sute?) de milioane de dolari disponibili.
– Bai, Pacurarule (ministrul Muncii, pentru neavizati), tu de cit poti face rost?
– De 700 de milioane, sa traiti!
– Zau, ma? Da’ de unde-i scoti, Paulica? Te pomenesti ca ti-i da Mittal al tau de la Galati!
– Nu, nici vorba, disponibilizam 10% din angajatii bugetari, simplu ca buna ziua. Ca prea sint multi care plimba hirtiile pe coridoare (vorba lui Murphy, intre doua birouri nu te plimbi niciodata fara o hirtie-n mina, sa nu se spuna ca te plimbi!), ca sa nu mai spun ca avem lipsa de forta de munca!
Foc si poc, si iar impusca bravii liberali vinatori de iepuri doi dintr-un foc – economisesc la salarii si arunca pe piata-nfometata a muncii bugetari dornici de munca adevarata, pe bani adevarati (cine crede, ala e!)!
Ei, era sa-l uit taman pe varu’ Jan (Vosganian), ministrul Economiei si Finantelor, omul-pivot al muntilor de bani ce trebuie adunati, mutati, stramutati, dirijati, redirijati, cheltuiti si razcheltuiti, pina li se pierde urma (de provenienta, desigur). El ce promite (ca nu-l doare gura)? De exemplu, cresterea salariilor, care ar asigura marirea punctului de pensie. Daniel Daianu, finantist mai acatarii decit Vosganian, zice ca nu-i chiar asa. Si ca riscam sa avem "o cursa a salariilor-pensiilor nesustenabila" ("O schita de buget confuza", Romania libera, 06.08.07). Iar concluzia sa, chiar daca n-o spune asa, este ca domnul sef al MEF cam promite pielea ursului din padure.

Vazind si facind, om trai s-om vedea

Ca aceasta marire majora a pensiilor nu-i nici pe departe o floare la urechea liberala (si nu va fi nici pentru viitorul guvern, potential pedist: pentru acestia noua lege s-ar putea dovedi chiar o piatra de moara bine "plantata" de catre adversarii liberalo-pesedisti, acestia constienti fiind ca vor cam pierde alegerile generale viitoare) o arata pina si predecesorul dlui Vosganian, Sebastian Vladescu (inca – pina cind? – secretar de stat in MEF), care a sustinut si el ca nu-i "sustenabila".
In fine, om trai si-om vedea. Mai ales ca aceasta pare sa fie si deviza de lucru a liberalilor. Sau te pomenesti ca ei se ghideaza dupa alta vorba romaneasca: vazind si facind. Caci, nu-i asa, n-aduce anul (planificat, neplanificat) ce aduce ceasul (neplanificat cert).
Ca liberalii au totusi un plan de lucru (in rest, doar planuri – mai mici, mai mari, in functie de conjunctura), o arata ministrul Transporturilor, care, zice Doru Cireasa-n Cotidianul ("Orban isi plateste cu posturi locotenentii anti-Basescu", 07.08.07), "a numit in conducerea unor importante aeroporturi directori ai firmei cu care a lucrat in campania anti-Basescu la referendum". Corect. Oamenii au muncit, trebuie rasplatiti, nu?
In rest, asteptam ploile. Si toamna. Si tulburelul. Si alegerile. Si alt guvern.