Limba romina, limba romana (II)

Motto: "Turnatorule, ai castigat intrecerea".

Intimplarea face ca printre cele opt manuale de limba romi/ana gasite-n pod, cel mai vechi este si cel mai "tare"! Nu stiu cum a ajuns la noi, pentru ca nimeni din familia mea n-a mers pe vremea aia la scoala. Iata-i "semnalmentele": "Ministerul Invatamintului Public / LIMBA ROMANA Clasa a VII-a / Manual pentru scolile cu limba de predare a minoritatilor nationale / Editura de Stat Didactica si Pedagogica". Autori n-are. De scris, se scria, inca, cu a din a. Ministerul inca nu era "al Invatamintului si Culturii".
In deschidere, poezia "Patria" de M. Beniuc. Mihai, de buna seama. Citez sfirsitul: "Pe tarina-aceasta, /Curatind napasta /Si lumea bolnava /Au putut, cu slava /Frate, comunistii /Noi lumini sa iste. /Pe acest ogor /Cu arma arat /Cu sange scaldat / Intregul popor, /Sub steag purpuriu, Porni pe nou drum, / Drumul de acum – /In frunte Gheorghiu!".

Al doilea text: "Lenin (fragment)" de V. Maiacovschi. Citez sfirsitul: "Lui Ulianov scurta i-a fost viata /Si i-o cunoastem bine, zi de zi. /Dar viata fara moarte-a tovarasului Lenin /N’o poti cuprinde, secole sa scrii…". Alaturi: poza lui Vladimir Ilici.

Urmeaza o "Scrisoare catre pionieri" a lui M. Gorchi, "Dascalul Inocentiu Cocuz" de Z. Stancu (fragment din romanul "Descult") si "Cantec despre Stalin" de Djambul Djabaev. "Stalin, tu soare de foc (…)/Ai venit – si noroadele – au fost mintuite./ Pe’ntreaga planeta, alt om nu mai stim /Scump poporului sau, asa scump ca tine". Adevar graia Djabaev. La cite milioane de vieti a costat viata lui Stalin!… Si urmeaza poza de rigoare a lui Iosif Vissarionovici. Si "Chipul lui Stalin" (fragment din romanul… "Fericirea") de P. Pavlenco.

Apoi, pam-pam: "Mesterul Manole"! O fi din cauza ideii de jertfa? De pe vremea lui Negru Voda, top inapoi in comunism: "Din minunile electrificarii in U.R.S.S." si "Intinereste Valea Bistritei". Apoi, cuiva i s-a facut dor de Mihai Beniuc: "E steagul marilor victorii" (fragment din poemul "Cantec pentru tovarasul Gheorghiu-Dej"). Alaturi: poza tovarasului. Pe urma, cadem din lac in "Canalul" lui P. Dumitriu (din romanul "Drum fara pulbere"). Sa mai zic? Pai, sa-i zic macar pe ober-brazdarul (care s-a dat cel mai pe brazda, adica): M. Sadoveanu e prezent cu "Ciocarlia" (din "Foi de toamna"), "Metropolitanul Moscovei" (metroul, adica), "Cu bunicul la pescuit" (din volumul "Nada florilor") si cu un fragment din "Mitrea Cocor". Din "nota biografica": "Astazi M. Sadoveanu este vice-presedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale, vice-presedinte al Prezidiului Academiei Republicii Populare Romane, presedinte al Uniunii Scriitorilor din R.P.R. Maestrul Sadoveanu este deasemenea presedinte al Comitetului Permanent pentru Apararea Pacii din R.P.R. si membru in Biroul Consilului Mondial al Pacii. – Medalia de aur a pacii cu care a fost premiat romanul sau «Mitrea Cocor constitue un mare succes al noii noastre literaturi".

Si cum fu multa vorba de pace, ia "Semnati apelul pacii" lui A. Toma, inainte sa trecem mai departe: "Semnati Apelul-legamant! /Eu l-am semnat. De azi eu sant /Chezas al Pacii tuturor /Din poli si pan’la ecuator.//Il vor semna un miliard,/Si-l vor ‘nalta spre cer stindard /Sa’ncremeneasca la New York / Toti trustmanii cu rat de porc". Hai ca le-a zis-o! Dar nu ma pot abtine sa nu mai citez doua versuri din apel: "«Atomul» taine nu mai are /Nici pentru frontul de-aparare". Tare!

In fine, mai urmeaza un Beniuc cu poezia "Moscova tu, luminoasa". Citez… sfirsitul: "Caci sub stele de rubin /Colo’n falnicul Cremlin /Este marele…". Ia, ghiciti rima, ce naiba! Apoi un pastel – "Dimineata" – de Alecsandri si… "Brazda peste haturi" de I. Horváth ("brazda" nu-i si el cuvint dac? Intrebam si eu…) etc. etc. Si un text cu trimitere catre prim-imperialistii exploatatori de negri, americanii, de buna seama: "Despre negrul Joe si fiul sau". Si multe altele. Si intrebari si teme ori aplicatii gramaticale care mai de care mai ideologice, gen "Chiaburii nu sunt primiti in gospodaria agricola colectiva, fiindca sunt exploatatori". Sau "Tovarasii de munca l-au felicitat pe turnatorul evidentiat. Turnatorule, ai castigat intrecerea". De tot hazul, de tot necazul.

Despre manualul "LIMBA ROMINA. Clasa a II-a. Manual pentru scolile cu limbile de predare ale minoritatilor nationale (germana, rusa, ucraineana, sarba, croata, slovaca si ceha)" din 1962 am cam spus ce aveam de spus in articolul precedent. Un lucru l-as mai remarca: Pe coperta sint trecute cele doua autoare exact asa: "LUX MARGARETA" si "ISAILOVICI GORITA". Adica intii numele, apoi prenumele!

Lucru ce se repeta si la manualul de clasa a III-a din 1966, chit ca de-acum nu mai e de "romina", ci de "romana", nu mai e "popular", ci "socialist". Autoarele: "Dolga Eleonora" si "Johannes Marianne". Mai rau e ca si-n ziua de astazi o groaza de oameni se recomanda, se prezinta-n cereri si semneaza Bula Bogdan! In rest, de remarcat ca manualul nu mai este pentru "scolile cu limbile de predare ale minoritatilor nationale", ci "pentru scolile si sectiile cu limbile de predare ale nationalitatilor conlocuitoare", avind si un vocabular roman-german!

Ce-ar mai fi de remarcat? Fireste, manualele de dupa 1965 sint mai aerisite, nu mai au poze cu marii conducatori, chiar si ultimul din colectia din pod, cel pentru a VIII-a din 1971, inca nu-l are pe marele cirmaci intr-o ureche. Chiar, cind s-a bagat geniul Carpatilor prima data-n manuale? S-au l-au bagat lingusitorii de serviciu?

De altfel, "Limba romina. Lecturi literare si gramatica" pentru clasa a V-a din 1965 este ultimul manual al epocii Dej, cu poza acestuia-n pagina 5 (cu niste pionieri). Dedesubt: poezia "Partidului" de George Lesnea, din volumul "Cintare partidului, E.S.P.L.A., 1960). Inchei cu primele doua versuri, renumite: "Partidul e-n toate: e-n cele ce sint/ Si-n cele ce miine vor ride la soare". Chiar c-a vrut sa fie-n toate! Bine ca nu mai e.

O concluzie? Vorba maestrului Marcel Chirnoaga, "uritul este o realitate politica" (Radio Romania Actualitati, 17.08.07).