Protest la strada

Despre 2010 s-a spus ca va fi un an al tensiunilor sociale, din cauza binecunoscutei crize. Efectele acesteia au fost reamintite ieri de seful Fondului Monetar International, Dominique Strauss-Kahn, in timpul vizitei fulger pe care a facut-o in Romania. Somajul – cu a carui rata oficiala, inca sub 10%, se lauda Guvernul de la Bucuresti – va creste, avertizeaza Managing Directorul Fondului, care a adaugat ca una dintre principalele masuri ce se impun vizeaza tocmai reducerea cozilor de la Fortele de Munca.

Romania nu este singura tara din estul Europei care a facut apel la credite de la FMI pentru a trece criza. Ungaria si doua dintre cele trei tari baltice s-au imprumutat de asemenea. Spre deosebire de noi, insa, Ungaria nu s-a folosit de linia de credit, adoptind modelul "centurii de siguranta", invocat initial si de puterea de la Bucuresti inainte de a contracta imprumutul. Astfel, in timp ce Guvernul roman a platit pensii si salarii cu bani din creditele externe, ba chiar se pregateste sa mai ia un credit, cel de la Budapesta a reusit sa amine, cel putin pina acum, cheltuirea vreunui euro de la FMI.

Situatia din Romania pare sa se asemene mai degraba cu cea din Grecia. Aici au avut loc cele mai spectaculoase manifestatii din toata comunitatea europeana, generate de masurile de austeritate decise de Guvernul de la Atena pentru a echilibra cheltuielile intr-o tara indatorata pina peste cap, la propriu. Interesant este ca, desi aflati pe marginea prapastiei, grecii s-au opus din rasputeri oricarui credit de la FMI, obligind Uniunea Europeana sa le pregateasca un colac de salvare in valoare de 20 de miliarde de euro. Conditia celor de la Bruxelles a fost ca Atena sa nu se atinga de bani pina ce nu isi va fi cheltuit si ultima letcaie din vistierie.

Romanii par mai resemnati sa indure efectele recesiunii, pentru ca nu s-a ajuns la blocarea punctelor vamale, asa cum au facut protestatarii greci. Asta nu-i impiedica sa faca orice pentru a-si recupera ceea ce au pierdut de la inceputurile crizei, in 2008. Mai bine organizati, angajatii din educatie sint principalii contestatari ai politicii de criza duse de Guvernul de la Bucuresti. La fel ca si magistratii, o buna parte dintre angajatii din invatamint si-au recistigat in instanta majorarile salariale, obligind Guvernul sa decida, intr-o sedinta ce a avut loc simbata, sa umble din nou la legea salarizarii unitare.

Si pensionarii ies, si ei, din ce in ce mai des in strada, ca sa ceara cresterea punctului de pensie de la 39 la 45 la suta din salariul mediu brut, respectiv de la 732,8 lei, cit este acum, la peste 800 de lei. Un protest oarecum surprinzator, dar nu inedit, a venit din partea politistilor. Ultimul miting a reunit in fata Prefecturii iesene citeva sute de membri ai fortelor de ordine, care au solicitat al 13-lea salariu, plata orelor suplimentare si a sporului de 25 la suta pentru cei cu studii superioare.

Daca angajatii statului sint foarte bataiosi, sectorul privat este slab reprezentat intre miscarile revendicative. In ultima vreme, doar fermierii au protestat la Bucuresti, in fata Ministerelor de Finante si al Agriculturii, cerind subventii care sa ii sprijine in fata importurilor masive de marfuri ieftine si cu termen de garantie foarte lung.

Abia se incheie primul trimestru al anului, dar regimul auster de restringere a cheltuielilor publice va ramine, cu siguranta, la fel de dur pina la sfirsitul anului, chiar daca economia ar putea da semne de crestere. Motiv pentru ca romanii carora le-a ajuns cutitul la os sa-si strige nemultumirile in strada, chiar cu riscul de a nu fi luati in seama.