Caută 
5 MIN
Sigur, e un reflex de acum. Ori de cite ori ajung in Germania, mai iau cite un ziar – iar dincolo de bucuria aproape obositoare de-a citi un produs pe masura pretului piperat atit din punct de vedere al calitatii, cit si al volumului (cind e vorba, de exemplu, de cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung la 2,20 euro ori de saptaminalul duminical Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung/FAS, care costa 3,20 euro!), unul din hobbyurile colaterale este de-a urmari daca si daca da, ce si cum se scrie despre Romanica noastra.
Hai sa vedem, deci, ce-am gasit in cele doua numere ale FAS de sfirsit de an 2011 despre Romania. Cind am ajuns la paginile de foileton (de fapt, ar trebui sa transcriu denumirea originala – care-i frantuzeasca: feuilleton, pentru ca acestea reprezinta practic paginile de cultura cu eseuri, recenzii si cronici etc.) ale nr. 51, am dat peste un articol numai despre culorile blazer-elor cancelarei: Ce vrea sa ne spuna Angela Merkel prin culorile blazer-elor ei?
Flacara violet
Jurnalista Johanna Adorján a trecut in revista toate aceste culori si ocaziile cu care le-a purtat. Si ce sa vezi: cea mai folosita culoare a fost culoarea… violet! Culoarea „celei mai mari bancnote euro" si „uneori interpretata si drept: ultima incercare" (va amintiti, nu-i asa, de „flacara violet/a" la care Basescu si sustinatorii sai au apelat la confruntarea memorabila – si decisiva, as zice – cu Geoana si ai lui in 2009…). Ei bine, iata cele zece ocazii din 2011 in care Angela Merkel s-a afisat cu haina violeta:
– intilnirea ministrilor de Externe ai tarilor NATO;
– intilnirea de virf a UE pentru salvarea monedei euro;
– summitul G-20 pe tema Greciei;
– conferinta regionala a prim-ministrilor landurilor est-germane;
– intilnirea cu sefa FMI Christine Lagarde (pe tema afacerilor bancare internationale);
– inaugurarea celei de-a patra piste de aterizare a aeroportului din Frankfurt/Main si, in fine
– cu ocazia intilnirilor cu premierii Irlandei, Turciei, Finlandei si Israelului, cit si cu presedintii Uruguayului si… Romaniei!
Flacara din Scornicesti
Am trecut pe urmatoarea pagina la un eseu despre miscarile protestatare si figura noua a protestatarului din 2011. Concluzia autorului Nils Minkmar: „In ziua de azi, protestele se organizeaza fara conducatori. Cine vrea sa le inteleaga, trebuie sa se tina de chestiunea in cauza". Ideea de-a scrie despre acest subiect i-a venit probabil de la revista Time, care a declarat drept „persoana anului" nu pe cineva anume, ci pe „portestatarul" generic (The Protester). Citesc si citesc si tresar: „Faptul ca energia maselor nu se poate transforma in forta decit prin vointa unei persoane singulare a trecut multa vreme drept un fel de lege naturala a lumii sociale. Timp de secole s-a considerat ca oamenii ar fi, en gros, niste copii carora trebuie sa le spui lucruri clare si sa le dai o directie, altfel s-ar pierde in toate directiile precum niste veverite care-si cauta confuze si ingrijorate fiecare in parte aluna personala. Asemenea categorii usoare si nervoase nu puteau scrie istorie, pentru asta era mereu nevoie de cineva anume. E indicat sa fii bine dispus ca sa-ti amintesti ce personaje au fost inzestrate pina acum cu calitati de mintuitor, ce titluri au fost scornite pentru a impauna niste omuleti destul de oarecare cu niste calitati exorbitante, cum ar fi de exemplu un Ceausescu: corifeu al stiintelor, matematician de rang, cel mai bun prieten al copiilor si multe altele."
Foarte frumos si convingator totul – cu nuantarea necesara ca Minkmar a bagat cite ceva din apanajul Sinistrei (care, de fapt, a fost chimista de rang mondial, nu?) in traista Odiosului…
Flacara unei vieti din Bucuresti
In nr. 52 al FAS, m-a surprins un portret-„reportaj" de-o ditamai pagina (pagina 3!) despre o bucuresteanca boschetara. „Reportaj" intre ghilimele, pentru ca autoarea Yvonne Staat n-a facut nici o poza (ilustratiile sint desene pe subiectul descris). Acum, probabil ca multi vor bombani deja: apai da, desigur, Romania egal copii ai strazii, romi, saracie si alte asemenea clisee. Dar „morala" materialului dedicat boschetaritei din Capitala nu e nicidecum ca, vezi Doamne, statul roman nu face nimic pentru cei fara casa etc. Nu, pur si simplu ni se prezinta o viata de om din Bucuresti, povestea unei romance care de 22 de ani a ales sa traiasca pe strazile capitalei Romaniei, acesta fiind modul ei de a-si trai viata in libertate! Portretul Vioricai (65 de ani), fiica unei romance si a unui rom, fosta angajata la cinema „Lira" pina la lovilutie, este pentru jurnalista germana orice altceva decit un prilej de-a oferi publicului refegist (data fiind publicatia – unul premium plus!) tacimul de clisee despre Romania, ci unul de-a prezenta o bucata de viata dintr-o capitala europeana (personaje precum Viorica exista peste tot in Europa!), o femeie parca deloc certata cu destinul, de vreme ce este citata cu urmatoarea declaratie: „N-am facut decit sa schimb partea. Inainte eram inauntru, acum sint afara. De schimbat nu s-a schimbat, de fapt, nimic."
O corectura necesara si aici: transcrierea romanescului boschetar devine boscatar la Staat, iar traducerea lasa si ea de dorit, cita vreme se spune ca inseamna Waldmensch (om al padurii)…
Flacara turistica
Dupa ce-am dat pagina, ultima „flacara" romaneasca (din FAS, desigur) – o reclama de-un sfert de pagina (format Romania libera) dedicata ofertei turistice pentru Romania a firmei Hapag-Lloyd Tours. Sub titlul „In Tara Moldovei. Circuit prin Romania, tara bisericilor, cetatilor si manastirilor medievale", se apeleaza, desigur, la multe clisee turistice, incepind cu poza (castelul Bran) si terminind cu Bram Stoker/contele Dracula… Periplul cuprinde Pelesul, Brasovul, Harmanul (biserica fortificata saseasca), manastirile din Bucovina (Voronet…), Sibiul si Bucurestiul si costa 1225 de euro (camera doua paturi) si 1375 (single)… Operator: TUI LT Special Tours GmbH.
In loc de concluzii
Spre deosebire de ceea ce se-ntimpla acum in Ungaria lui Viktor Orban, despre care Ungarie se scrie pe aici ca isi ia adio pas cu pas de la democratie si ca se-ndreapta tot mai mult spre un stat… totalitar (!!!), referintele romanesti gasite de mine mi se par mai degraba un semn foarte bun, intrucit inseamna ca, nu-i asa, nu s-a intimplat nimic grav, nimic demn de jena, nimic scandalos acasa…
