Caracatita inabusita

* Tiii, ce coincidenta: exact cu o saptamina in urma era tot vineri! Totusi, parca-parca era ceva mai cald decit astazi, nu? Vineri fiind, sfirsit de saptamina fiind, n-o mai lungim, ci intram in subiecte, dupa cum v-ati obisnuit:

* Seceta a ucis orice boare de vint, iar pe motiv de seceta, taranii au inceput sa scumpeasca roadele pamintului. Asta ni se pare oarecum normal. Anormal ni se pare ca scumpirile cele mai mari ale pastirnacului, rosiilor sau leusteanului de bors vin nu din partea producatorilor particulari, ci a intermediarilor care cumpara la prima ora si revind cu alte preturi. Pe tema asta am vazut la stiri, cu citeva seri in urma, titlul pus pe ecran „Caracatita din piete". Trebuie sa recunoastem ca la prima vedere ne-am bucurat, fiindca nu demult dorisem sa gatim ceva special pentru niste prieteni, asadar am cautat caracatita prin tot tirgul, dar n-am gasit nici macar o ventuza. Ba, chiar, cind l-am intrebat pe un vinzator daca n-are nici macar un tentacul, de pofta, acesta s-a ridicat si a vrut sa ne bata – pesemne confundase in mintea sa tentaculele cu alte organe, in numar de doua (daca nu intervin accidente de vinatoare), purtind un nume care seamana nitel.

* Ca tot am pomenit adineauri despre preturi: stiti de cite ori ne-am enervat vazind anunturi gen „Preturi ieftine!", anunturi din care intelegem ca preturile astea ar fi si ele niste produse, asa, ca ouale sau pestele. De curind am mai inteles ca preturile sint si niste produse perisabile (tot ca ouale sau pestele), care nu trebuie sa stea prea mult prin galantare, sa nu se strice. Ne-am prins de asta dupa ce am vazut la stiri, in cadrul unui material despre reducerile de vara la diverse articole de imbracaminte, ca vitrinele multor magazine din Bucuresti erau inveselite de afise viu colorate, pe care scria "Preturi noi" sau "Preturi estivale" (adica asa, de vara, ca salamul uscat, pesemne). Mai mult, aceleasi preturi or fi fost si pe dimensiuni, ca manusile, fiindca am vazut scris undeva "Preturi mici". O sa mergem si noi la pravalie sa cerem un sfert de pret nou de vara, fara os, numarul 44, barbatesc. Pe verde inchis.

* A propos de chestii de dama sau barbatesti: miercuri dupa-amiaza ne uitam intr-o doara la televizor, la Realitatea TV, la o emisiune despre seceta – despre aceeasi seceta pomenita si ceva mai sus. In partea din dreapta a ecranului vorbeau si isi dadeau cu parerea diversi specialisti sau nespecialisti, iar in stinga se derulau imagini cu bietii tarani afectati de seceta, care se chinuiau pe si cu pamintul crapat. Prima data ni s-a parut ca nu vedem bine; mai incolo ne-am convins ca n-avem probleme cu ochii: taranii din imagini, care culegeau cite un fir de ce-o fi fost de pe pamintul ars de seceta, care se chinuiau pe canicula, sub soarele arzator, purtau flanele groase (si camasi pe dedesubt!), broboade negre, haine inchise la culoare peste veste impletite sau ciorapi grosi de lina (doua perechi, una peste alta, cum purta o doamna baba care nu avea insa incaltari!). N-am inteles nimic: or fi avut agricultorii romani, pe sub sube, izmene si sosete, niste sisteme computerizate complicate de mentinere intre anumite limite a temperaturii corpului, cum au astronautii? Or fi fost beti?

* In aceeasi seara de miercuri, cind ne uitam la stirile PRO TV de la ora 17.00, am remarcat ca prezentatorii de ambele sexe de la televizor se impart in doua tabere, care nu se impaca defel cind e vorba de pus accentele. Cind a fost mai demult cazul de la Tanacu, observasem ca deja exista, vag, tabara celor care spuneau „calugarita" cu accentul pe „u" si cea a prezentatorilor care puneau accentul pe „i"; alaltaieri, dupa cum spuneam, ne-am mai dat seama si ca 1) cuvintul „butelie" contine saminta de scandal: unii prefera cu accentul pe „e", spre deosebire de cei care accentueaza vocala „i", apoi ca 2) cu „lesin" situatia sta exact la fel. Oare in cazul fotbalistului Kaka, prezentatorii nostri de stiri sportive pun corect accentul?

* Din acelasi jurnal am mai aflat o informatie utila: inca un copil a ajuns la spital in coma alcoolica, dupa ce a pornit in expeditie prin pivnita parintilor si s-a pus pe vin si tuica. O fi avut necazuri, sarmanul, poate ca l-o fi parasit sotia sau poate i-o fi picat nepotelul la bacalaureat; oricum, asta nu mai conteaza, pustiul s-a trezit. S-a trezit la timp, fiindca il asteapta si pe el un week-end placut si ceva mai racoros!

Cip IESAN