De la mituri la mita

* Ca in fiecare luni, o noua saptamina de munca isi scuipa in palme si isi face vint in lumea larga. Am intrat bine de tot in toamna, am trecut deja de jumatatea anotimpului de tranzitie de la vacanta de vara la zilele libere ale Sarbatorilor de Iarna. Si, a propos de sezon, am auzit intr-o seara, la televizor, pomenindu-se despre "curatenia de toamna" (era un spot publicitar care facea reclama unor produse de spalat si curatat prin gospodarie). Am auzit, in ciuda racnetului scos de aspirator si a fleoscaitului facut de mop pe gresie – in acele momente, tocmai faceam prin casa curatenia de seara! Dupa spotul asta despre curatenia de toamna vor urma de buna seama reclame la chilotii cu numele anotimpurilor imprimate pe ei, la pasta de dinti cu efect garantat vreme de o luna, la sapunul pentru dusul trimestrial sau la hirtia igienica familiala care tine un an (destinata bugetarilor care primesc, lunar, un salariu care dureaza cam 12 ore, ca aroma de la o guma de mestecat). Cit ii gluma-i panarama, vorba aia, dar ne amintim de perioadele alea fierbinti, de dinaintea Pastelui (care a fost) si Craciunului (care va veni, in curind), cind toti locatarii de la bloc, de pe strada, din cartier, din oras, din tara, fac coada la bara de batut covoare, se aduna acolo cu zestrea facuta sul, cu perii aspre si lighene cu apa si otet. Se fac inscrieri la rind, se isca scandaluri pe motiv de bagat in fata, unii se mai pocnesc din cind in cind cu batatoarele peste ceafa, e aglomeratie mare si multa veselie. Faptul in sine arunca o lumina complet defavorabila asupra curateniei din casele celor care simt nevoia sa stringa mizeria doar de doua ori pe an… In contextul asta, curatenia de toamna este, desigur, binevenita. La o curatenie de vara n-are rost sa ne gindim, fiindca, de obicei, vara e concediu si e cald.

* Ca tot veni vorba despre iarna apropiata: am auzit tot la televizor o domnisoara prezentatoare, care prezenta, extrem de entuziasmata, o noua ctitorie moderna. "Iubitorii sporturilor de munte au, de-acum, o noua distractie: noul patinoar orasenesc!", a spus ea. Prin urmare, ar trebui sa intelegem ca la Iasi, de pilda, nu pot exista asemenea distractii, deoarece patinajul este un sport de munte, nu?

* Dintr- un jurnal de stiri de mai serile trecute am aflat ca "un copil a fost folosit ca paravan pentru traficul cu heroina". Noi ne-am inchipuit, normal, un copil tare gras, obez, cu o ditamai burta, cit un paravan, dupa care stateau ascunsi traficantul si clientii, sa nu fie vazuti de ochiul lung al Legii.

* Cunoasteti cu siguranta acele scene din filmele cu superbataie, in care un personaj sare in apa si se scufunda, iar cetatenii de pe mal pun mina pe arme si trag in el, poc-poc, ta-ra-ta-ta, foc cu foc sau foc automat, pina cind, la suprafata apei, apare o pata rosie de singe, iar nefericitul impuscat se ridica incetisor, ucis de-a binelea, de tot, irevocabil, iremediabil si mort, cu burta (sau cu ce parte vrea el) in sus. Scene din astea, cu gloantele care trec prin apa si il fac pe bietul scufundator sa-si dea popii ortul ud, am vazut intr-o veselie. Ce am mai vazut, de curind, a fost un episod al serialului "Distrugatorii de mituri", in care Adam si Jamie au tras in apa cu tot ce-au gasit, sperind ca vor atinge manechinul scufundat la un metru sub apa. Ei, bine, gloantele n-au atins tinta, ci s-au spart, in doar citeva zeci de centimetri parcursi. De unde rezulta ca te poti ascunde sub apa ca sa scapi de gloante si ca poti face ceva pe scenele alea din filme. Iata la ce foloseste o emisiune de distrus mituri. Daca s-ar face si pe la noi o asa emisiune de distrus mituri, ce mituri s-ar putea distruge? Ca e nevoie de cit mai multi parlamentari, pentru triumful democratiei? Ca, daca se raceste afara, trebuie sa infofolim copiii, pina se sufoca si se inrosesc la fata? Ca e bine sa luam cit mai multe antibiotice, cu pumnul, de fiecare data cind stranutam si ne curge nasul? Saptamina fericita va dorim!