Lozna, comuna dezvoltata cu bani de la italieni

De altfel istoria ei a inceput recent, prin 2003, cand, in urma unui referendum si a unei hotarari de guvern, s-a transformat in comuna. Realitatea, insa, e mai presus de aparentele prafuite de drumul acesta care parca nu se mai termina niciodata. Si nu la lungimea lui ma refer, ci la modernizarea care intarzie. Iesita din cochilia comunei vecine, Dersca, Lozna se taraie acum ca un limax catre propria ei identitate, e greu la inceput, dar primarul asigura ca se poate. Viorel Lozneanu, cum altfel s-ar fi putut numi un primar care vrea sa se identifice cu comuna pe care o reprezinta de la cel mai inalt nivel?

Ca orice comuna nou infiintata, Lozna are 2.200 de locuitori. Nu glumesc, chiar asa mi-au declarat cu documentele la indemana mai toti primarii noilor comune din judetul Botosani. Mai are in plus un sediu al Primariei si multe alte neajunsuri, majoritatea legate de infrastructura. In plus are doua camine culturale, din care unul foarte bun, la Strateni, apreciat chiar de maestrul Ioan Cobala care a sustinut recent un spectacol cu „Rapsozii Botosanilor" acolo. „N-au nici comunele mari un camin cultural cum are satul Strateni", a spus maestrul si parerea a fost unanim acceptata. La caminul cultural din centrul Loznei se lucreaza de zor la reconstructie. Din afara seamana cu o sala polivalenta. Din interior chiar asa arata: buna si pentru nunti, cumetrii si alte evenimente din viata oricarei familii, dar si pentru spectacole de orice fel pentru toata suflarea comunei. Ba mai mult are si o scena in aer liber pentru discoteci, deasupra careia stau scrise cu litere de „Savana" memorabilele cuvinte ale lui George Enescu: „Muzica este oglinda sufletului. Ea porneste din inima si se adreseaza inimii". Asta au inteles si participantii la manifestari culturale, solicitandu-l des pe Adrian Minune cu „Au, inima mea!"

70% din locuitori sunt agricultori

Cand s-a facut separatia dintre Dersca si Lozna, turbaria – unul dintre brandurile judetului nostru – s-a impartit frateste sau cum ar spune englezul fifty-fifty. Adica Dersca a luat jumatatea exploatabila, iar Lozna jumatatea deja exploatata. Oricum ceva turba pentru flori se mai gaseste. Este si imprimata pe viitoarea stema a comunei aprobata de Comisia de heraldica. Cum este turba reprezentata n-am prea inteles. Sunt acolo niste patratele albe si negre, ca la taxiuri.

L-am intrebat pe primarul Viorel Lozneanu de unde provine denumirea comunei si mi-a spus: „De la lozie, pe marginea turbariei crestea foarte multa lozie". Si imediat am simtit niste furnicaturi in palme. Nuiaua aceasta, care indeobste foloseste la impletituri artizanale, dirigintele meu de scoala generala o folosea pentru a-i sanctiona la palma pe cei care veneau cu lectia nepregatita. Lozia este si ea reprezentata artistic pe stema comunei, chiar daca seamana mai mult a pom fructifer. Mai este acolo pe stema si un castel, autorul gandindu-se probabil la vilele actuale construite de localnicii proaspat intorsi din Italia. „30% din populatia comunei lucreaza in Italia", ne-a lamurit primarul Lozneanu si atunci am inteles si semnificatia castelului de pe stema. Restul de 70% se ocupa cu agricultura. Si nu oricum, ci organizat in asociatii. In general oamenii sunt multumiti de ce castiga. Vin la sefii de asociatie ca la boier. Primarul Lozneanu este si el unul dintre boierii comunei. „Dom’ primar, da-mi si mie niste cartofi" il implora o femeie mai in varsta. „Am numai de samanta. Dar matale vrei de mancare. Hai c-o sa mai gasesc eu vreo doi saci". Ca dovada ca boierii zilelor noastre sunt mult mai ingaduitori, nu ca aceia despre care am invatat noi din manualele de istorie. „La noi pamantul se lucreaza", spune primarul. „Mai este cate un ticalos ca mine, unul ca inginerul Aungurencei Dumitru, Palade Gheorghe, Ungureanu Sandel. Am si eu vreo 70 de hectare, oleaca de zootehnie, ca din indemnizatia de primar cum sa traiesti?" „Oleaca" de zootehnie la el inseamna vreo 30 de vite si mai bine de 40 de porci, dar cine mai sta acum sa-i numere lui zootehnia?

Buget cheltuit pe drumuri

Chiar bugetul comunei din agricultura se compune. Din taxele si impozitele pe terenuri sau pe profitul din exploatarea lor. Asa mic cum este bugetul, daca e chivernisit cum trebuie ajunge si pentru cofinantarea unor proiecte importante pentru obste cum ar fi construirea sau reabilitarea a trei scoli, construirea a 57 de podete, reabilitarea celor doua camine culturale, infrastructura in spatiul rural, adica, asa cum spune primarul „construirea si modernizarea prin asfaltare a drumurilor comunale si satesti". Cu cel judetean, adica DJ 29B s-a lamurit situatia, adica s-a aprobat. Licitatia va avea loc pe 21 mai. Odata cu definitivarea lui, isi vor putea aduce limuzinele toti cei care au muncit pana acum in Italia si care stau parcate acum pe la rudele lor din Dorohoi.

Orasenii isi fac cumparaturile in comuna

Spre deosebire de alte comune nou infiintate, Lozna are perspective de dezvoltare. Premizele ei sunt apropierea de municipiul Dorohoi si faptul ca 30% din lozneni lucreaza sau au lucrat in strainatate, iar acum isi investesc banii in dezvoltarea localitatii de bastina. „Avem foarte multi oameni care si-au facut firme de constructii si lucreaza vile si case. Au ajuns la concluzia ca, daca lucrezi bine, poti castiga la fel de mult ca si in Italia", zice primarul Lozneanu.

Si ca exemplu ca se pot face afaceri de calitate, chiar si la Lozna ni-l da pe Marcel Danila, care a venit de la Dorohoi, ca sa deschida aici un market cum nu au multe orase de nivel mediu. Unde mai pui ca bunul gust al patronului a facut ca marketul sa fie prevazut la subsol si cu un restaurant rustic cu toate dotarile necesare pentru a-si atrage clientii. Si nu vin aici doar cei din Lozna, ca-s putini. Vin si din Dorohoi, mai ales din Dorohoi, satui de forfota orasului si monotonia zidurilor gri.

Lozie, Lozneanu, Lozna. Trei cuvinte care definesc o comuna de numai 2.200 de locuitori. Daca ar fi si drumul practicabil, parca iti vine sa treci tot mai des pe acolo.

Sursa: Monitorul de Botosani