Danila Prepeleac, fata mosului si omul lenes, expusi la Festival

Standurile destinate mesterilor populari la Festivalul Bachus 2012 sunt putine si se amesteca cu cele pline de tot felul de nimicuri de o calitate si o estetica indoielnice. Daca treceti pe la "festivalul balci" in cautare de ceva traditional, autentic, lucrat manual o sa va atraga atentia cativa vranceni, dar si oameni de prin alte judete. Unul din standurile care reusesc sa se faca remarcate este al familiei Ionela si Costi Lungu din Humulesti, humulestenii avand expuse pe masa figurine lucrate in lut care reprezinta personajele din povestile scriitorului Ion Creanga. Fie ca e vorba de omul lenes, fata mosului, Danila Prepeleac, tusa Marioara, mos Nichifor cotcariul ca sa enumeram doar cateva figuri din pitoreasca lume a lui Creanga, toate sunt realizate cu maiestrie si te transporta inapoi in timp, pana in copilarie. De asemenea, tot in acelasi stand mai sunt expuse si cateva toiage, realizate dupa cateva saptamani de truda. Costi Lungu, inginer de meserie, dar foarte pasionat de artizanat inca de cand era mic, lucreaza diferite obiecte treditionale, insa cel mai mult este atras de toiage, baltage si bate. "Pasiunea o am din copilarie si, cu toate ca nu am avut niciodata treaba cu stana, imi place sa fac toiage, bate. Toiagele le-am adus mai mult pentru a le expune. Acestea au personalitatea lor, nu le-as vinde. Percep bata ca pe o bucata din baci", ne-a spus Costi Lungu, presedintele al Asociatiei Mesterilor Populari din Tinutul Neamt. Acesta ne-a mai spus ca astfel de produse se vand cel mai bine in Bucuresti si ca in mod deosebit ii place sa lucreze in lemn de corn. Totodata, ne-a prezentat si lucrarile sotiei. "Figurinile sunt realizate de sotia mea si reprezinta lumea lui Creanga, cu toate personajele povestilor lui. Mergem cu ele in toata tara, iar cand ajungem in strainatate acestea sunt percepute ca fiind figuri caricaturizate ale romanilor de odinioara", a mai adaugat mesterul. Costi sustine ca lupta cu produsele de slaba calitate este dusa in permanenta, dar ca pretul mai ieftin la produsele neautentice face ca balanta sa incline in favorea kitsch-ului. O fugurina cu Danila Prepeleac costa 25 de lei, ceea ce nu e foarte mult.

Vestimentatia de odinioara ar putea redeveni populara

La cele cateva standuri amintite am gasit-o si pe Maria Lazar din Nisotoresti, care la 63 de ani invata tinerele vlastare cum se coase, cum se tese, care sunt componentele portului national. Ca si la ceilalti mesteri de la festival vanzarile nu sunt de natura sa genereze un profit multumitor, dar oamenii vor pe cat posibil ca traditiile sa nu se piarda. "Am la scoala cam 15 copii de pana in clasa a opta cu care ma vad de trei ori pe saptamana pentru a-i invata sa lucreze manual, sa realizeze si ei haine asa cum se purta candva. La vanzare am traistute la 40 de lei, paretare la 100 lei metrul. Un brau costa si el 40 lei. Toate articolele sunt vopsite cu plante, vopseaua tinand mult mai mult decat cea din comert", ne-a spus mestera populara Maria Lazar. Femeia e constienta ca de cele mai multe ori hainele si articolele pe care le lucreaza ajung mai curand in muzee, dar spune ca nu ar fi imposibil ca portul traditional sa redevina la moda. "Ceea ce lucram noi ajunge de multe ori in muzee sau la diverse expozitii, dar cred ca la un moment dat portul nostru popular ar putea reveni la moda", a mai spus Maria Lazar. Bine ar fi ca standurile mesterilor populari sa fie macar vizitate pentru ca papucii si farfuriile pot fi achizitionate si in restul timpului, nu foarte departe de centru. In Piata Moldovei mai precis! (Sorin TUDOSE)