Eurotrip
epimedica
mesterescu

Zeci de cocosei din aur "cinta" din nou la tribunal

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Revendicarea aurului de calitate superioara confiscat in timpul comunismului nu s-a incheiat nici acum. Doi cetateni romani cu domiciliul in Israel solicita in apel Tribunalului Vrancea restituirea a 160 de monede de aur de diferite emisiuni, confiscate abuziv in baza Legii 284/1947.

    Mariana si Morel Raul Vaisman solicita Tribunalului Vrancea sa oblige BNR sa le acorde drepturile cuvenite prin testamentul lasat de Roza si Marcu Cat, din Odobesti, solicitare care de altfel a fost respinsa in noiembrie anul trecut de Judecatoria Focsani.

    Cei doi Vaisman solicita 20 de monede de aur de diferite emisiuni - cocosei si ducati austrieci in greutate de 129 de g, plus alte 140 de monede - in greutate de 903,73 de grame.

    Potrivit intimpinarii, cele 20 de monede i-au fost confiscate lui Marcu Cat in 1956, ca urmare a condamnarii acestuia la 1 an de inchisoare. Alte 140 de monede au fost predate patru ani mai tirziu de Roza Cat, "de buna voie", aur evaluat la 11.708 lei, pentru care femeia ar fi primit intr-adevar o chitanta, insa fara a fi despagubita intr-adevar. Dupa ce femeia s-a adresat in urma cu sase ani BNR cu solicitarea de a-i fi restituite monedele, institutia a indrumat-o catre instanta de judecata, singura in masura sa dispuna o eventuala despagubire.

    La proces, BNR a aratat ca nu exista dovezi care sa sustina faptul ca cele 20 de monede din aur de calitate superioara au fost depuse aici. BNR a mai aratat ca cele 140 de monede nu au fost descrise, astfel incit nu pot fi evaluate in perspectiva acordarii unei despagubiri in bani. In anul 2004, Roza Cat a pierdut procesul intentat BNR, cererea acesteia fiind respinsa ca neintemeiata.

    "In ipoteza in care aurul nu poate fi restituit in natura am solicitat obligarea piritei la restituirea contravalorii actualizate a acestuia", spun cei doi mostenitori acum, in apel. Judecatoria Focsani a decis anul trecut insa ca "puterea de lucru judecat" exista fata de o sentinta civila din 2004, prin care Rozei Cat, pe atunci in viata, i-a fost respinsa cererea de restituire a monedelor, astfel incit si cererea mostenitorilor a picat.

    "Reclamatii sint continuatori ai personalitatii defunctei si, desi nu au participat practic la judecata, au dobindit aceleasi drepturi ca si autoarea lor. Identitate exista si intre obiectul celor doua actiuni", se arata in decizia Judecatoriei Focsani.

    Organele de represiune din timpul regimului comunist au confiscat de la diversi detinatori din toata tara, in perioada 1946 - 1989, peste patru tone de aur. Pe baza unui simplu denunt, trimisi "la pont", militienii si procurorii scoteau aurul, sub forma de bijuterii si monede - "cocosei", "napoleoni", medalii romanesti "Ardealul nostru", "mahmudele", "frantiosefi", de la proprietarii lor - mosieri, industriasi, functionari, chiaburi etc.

    O categorie aparte a celor deposedati de aur o reprezinta aromanii, evreii si tiganii, mari detinatori de aur, indiferent de regim, datorita traditiilor culturale si cutumelor care le impuneau sa-si investeasca o buna parte din avere in aur. Se prea poate insa ca monedele evreilor din Odobesti sa fie fost insusite de vreun functionar corupt, asa cum s-a mai intimplat si in alte cazuri.

     

    Sursa: Ziarul de Vrancea


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    De ce a eșuat votul uninominal

    Cătălin ONOFREI

    De ce a eșuat votul uninominal

    Dacă PNL şi PSD vor veni, în mare măsură, cu aceleaşi nume pe listele electorale şi la anul, mai putem avea oare încredere în liderii celor două partide?

    Filmuletul zilei

    opinii

    Lăsaţi FILIT-ul să FIE!

    Bogdan CREȚU

    Lăsaţi FILIT-ul să FIE!

    Cine pierde e simplu: noi toţi pierdem, scriitorii, cititorii, pasionaţii de literatură din Iaşi şi din toată ţara. Imaginea Iaşului pierde şi ea enorm, simbolic şi concret. Cine câştigă din toată această poveste?

    Ordinare

    Stelian DUMISTRĂCEL

    Ordinare

    Pornim de la provocări lexicale din discursul unei persoane publice de la Chişinău, de natură să conştientizeze probleme de confruntare cu norme ale limbii literare în ceea ce-i priveşte pe intelectualii din spaţiul cultural moldovenesc-românesc. 

    Lecţia de istorie de la Arlington

    Mihai DORIN

    Lecţia de istorie de la Arlington

    Măreţia istoriei nu este “pusă în scenă” ori regizată demonstrativ, ca în alte părţi. Se vede limpede că înainte de a înălţa monumente şi a organiza ceremonii, americanii au fundamentat conceptul memoriei vii. El trimite la forţa şi inventivitatea unei naţiuni tinere, care a înţeles înaintea altora că libertatea are un preţ, că nu e dobândită odată pentru totdeauna, că e mereu pândită de pericole. 

    Propunerea redactorului sef

    Tanda şi Manda

    Toni HRITAC

    Tanda şi Manda

    Avem de a face cu o schimbare a clasei politice, determinată de şarjele DNA? Înclin să cred că nu.

    Caricatura zilei

    Mai are încă un picior

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Iasul are sanse sa devina Capitala Culturala Europeana in 2021?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.