Patrimoniul care plange

O lista a monumentelor aflate intr-o stare avansata de degradare, intocmita pe baza deplasarilor si verificarilor efectuate in teren, va lua calea Ministerului Culturii si Cultelor. In lipsa oricarei implicari din partea autoritatilor locale si a proprietarilor acestor monumente, orice demers va fi inutil, dincolo de simpla punere in discutie a unui subiect care nu ne face cinste.

Monumente pe cale de disparitie

Lista cuprinde nu mai putin de 26 de obiective de interes national aflate intr-o stare avansata de degradare, la care se adauga, atentie, toate ansamblurile de arhitectura de secol XIX si XX din Vaslui, Barlad si Husi.

Lista este deschisa de Conacul Sturdza, din Tacuta, caz in care degradarea se poate observa prin ziduri fisurate, prabusite, plafoane cazute, pardoseli distruse si invelitoare sparta. Mai mult, regimul juridic este incert, proprietatea conacului fiind pasata ani de-a randul intre institutiile publice. Exista totusi o notificare de restituire conform Legii 10/2001, insa dosarul este in prezent blocat la nivelul administratiei publice locale, adica la Primaria Tacuta.

Un alt caz trist este cel al Conacului Zizi Lambrino, din secolul XIX, aflat in satul Butucaria, comuna Zapodeni. Conacul este dezafectat de cutremure, intemperii si neglijenta umana. Titularul dreptului de administrare este societatea Agroind Laza (falimentara), insa regimul juridic este incert, dosarul fiind instrumentat de un cabinetul de insolventa, prin Cornel Theodor si Sorin Miron.

Un alt conac aflat intr-o stare de degradare avansata este cel al maresalului Constantin Prezan, din satul Schinetea, comuna Dumesti. Conacul este in prezent proprietate privata, dar necesita urgent lucrari de consolidare, restaurare si punere in valoare.

La fel trebuie procedat si in cazul conacului Dimachi – Arhiropol, din secolele XVIII – XIX, aflat in satul Gugesti, comuna Botesti. Proprietatea este privata, dar sunt necesare lucrari de consolidare intrucat zidaria portanta prezinta fisuri si dislocari, iar plafoanele sunt partial cazute.

Un alt conac, de data aceasta din satul Emil Racovita, comuna Danesti, este cel al marelui om de stiinta roman, cel datorita caruia studiul pesterilor a dat nastere unei stiinte de sine statatoare. Conacul sau insa, o constructie de secol XIX – XX, necesita lucrari de consolidare – restaurare si punere in valoare. Un pas s-a facut, prin acoperisul nou. Titularul dreptului de administrare este in acest caz Consiliul Judetean, prin Muzeul Judetean "Stefan cel Mare".

Lista conacelor grav afectate de degradare se incheie cu Rosetti-Solescu, din comuna Solesti. Starea este deplorabila, conacul fiind distrus de natura si vandalizat de oameni: zidurile sunt fisurate, partial cazute, acoperisul este spart, plafoanele sunt prabusite, pardoselile si tamplariile lipsesc cu desavarsire. Desi titularul dreptului de administrare este Consiliul Local Solesti, regimul juridic al acestui conac este incert: exista o notificare de restituire, dar dosarul este in prezent blocat la nivelul administratiei publice locale.

Lista rosie a monumentelor continua cu ansamblul vechiului spital din Husi (monument de secol XIX), acum in stare nefunctionala: prezinta un iminent risc de prabusire din cauza fisurilor si dislocarilor din zidaria portanta si a plafoanelor partial cazute. Proprietar al acestui monument este Consiliul Local Husi, prin Spitalul municipal.

Tot din Husi, pe lista se regaseste casa Sotir Zaharia, azi casa parohiala a Bisericii "Sfantul Nicolae", construita intre 1916 si 1918. Acest obiectiv necesita lucrari de consolidare, caci prezinta fisuri la zidaria portanta, iar plafoanele sunt partial cazute. Proprietar este Parohia "Sfantul Nicolae" Husi.

Biserici de lemn si biserici de zid

Bisericile de zid care necesita interventii urgente pentru salvarea de la prabusire sunt cele din Tatomiresti (secolul XVIII), Budesti si Chitcani (ambele din secolul XIX).

In privinta bisericilor de lemn, dezastrul este si mai mare: 15 dintre ele se afla intr-o stare avansata de degradare, suferind, de-a lungul timpului, interventii total inadecvate: Cetatuia (secolele XVII – XIX), Dragomiresti si Dumbraveni (XIX), Carjoani (XVIII) Capusneni (XIX), Cartibasi (XIX) Ivanesti – Gologofta (XVIII – XIX), Lipovat (XVII -XVIII), Manastirea (XVIII), Obarseni – Vinderei (XVIII), Obarseni – Voinesti (XIX), Parvesti (XVII – XIX), Stioborani, Voinesti si Zapodeni, toate din secolul XVIII.

Nevoie de implicare activa

Aparent scurta, lista se completeaza ametitor cu toate ansamblurile de arhitectura de secol XIX si XX din Vaslui, Barlad si Husi, unde degradarile naturale, interventiile necorespunzatoare, lipsa de fonduri financiare, dar si de interes din partea proprietarilor si administratiilor publice locale au contribuit cu efecte nedorite asupra starii de conservare a patrimoniului cultural.

Corina Nicoleta Ursache, directorul DJCCPC Vaslui, atrage atentia ca numarul real al monumentelor aflate intr-o stare avansata de degradare este mult mai mare, caci termenul "ansambluri de arhitectura" este unul generic, care inglobeaza extrem de multe obiective: "Autoritatile locale si proprietarii acestora au obligatia, prin lege, sa intretina monumentele si sa colaboreze cu noi. In acest sens, trebuie sa ia masuri urgente pentru demararea unor proiecte ce au drept scop consolidarea si conservarea monumentelor. Fiecare dintre noi insa trebuie sa se implice activ, dar imperativ este sa fie respectata legislatia din domeniul protejarii patrimoniul national. Monumentele istorice, fie ele edificii religioase, situri arheologice sau elemente de arhitectura urbana, reprezinta zestrea noastra, ne bucuram ca le avem, ca detinem astfel de valori culturale, dar noi toti avem datoria sa le protejam pentru a le lasa mostenire urmasilor nostri".

Sursa: Obiectiv de Vaslui