Caută 
7 MIN
Din topul primelor 10 companii ale Iaşului, Delphi Diesel Systems a declarat în 2016 afaceri cât a următoarelor nouă firme la un loc. În privinţa industriei, suntem pe locul 19 la nivel naţional după cifra de afaceri. Sectorul IT şi construcţiile ne mai salvează şi ne urcă pe locul 14 în ierarhia naţională. Informaţiile apar în „Breviarul Economic al judeţului Iaşi”, o amplă radiografie a firmelor locale publicată duminică de Camera de Comerţ şi Industrie Iași.
Cifra de afaceri cumulată a celor 14.340 de firme active din judeţul Iaşi a fost în 2016 de 4,71 miliarde euro, cuantum majorat cu 4,5% faţă de indicatorul înregistrat în 2015. Comparativ cu 2008 şi 2009, ani când criza abia începea să fie resimţită şi în economia locală, afacerile însumate din judeţului în 2016 sunt cu 4%, respectiv cu 37% mai mari. Totuşi, în ciuda creşterii cifrei afacerilor, numărul de salariaţi şi numărul firmelor locale active încă se situează sub pragul din 2008, fiind la nivelul de 83,85%, respectiv 91,12%. Aproape 98.700 de salariaţi aveau firmele cu sediul social în judeţul Iaşi în 2016, faţă de 117.733 angajaţi în 2008, când însă activau pe piaţă 15.738 de firme. Informaţiile apar în „Breviarul Economic al judeţului Iaşi” (detalii, AICI), o amplă radiografie a firmelor locale publicată duminică de Camera de Comerţ şi Industrie Iași. Breviarul a fost realizat pe baza datelor financiare anuale raportate de societăţile comerciale cu sediul social în judeţul nostru. Structurat într-o manieră clară, pe domenii de activitate şi bogat în grafice sugestive, documentul oferă atât o imagine la zi a economiei locale, cât şi tendinţa de dezvoltare pe parcursul mai multor ani, autorii oferind şi o privire retrospectivă începând cu anul 2008, anul premergător crizei economice.
90% dintre afaceri sunt în mediul urban
La data de 31 iulie 2017, judeţul Iaşi avea 41.966 de persoane fizice şi juridice active legal, înmatriculate la Registrul Comerţului, 37% din numărul total fiind reprezentat de persoanele fizice autorizate. Potrivit datelor Breviarului, repartiţia societăţilor comerciale în judeţ scoate în evidenţă o concentrare foarte mare la nivelul municipiului Iaşi şi a Zonei Metropolitane, în detrimentul celorlalte zone ale judeţului, cu excepţia Paşcaniului şi a Hârlăului.
.jpg)
Circa 80% din firmele din judeţ au sediul social în mediul urban şi doar 2.909 sunt înregistrate în mediul rural, iar 89% din cifra de afaceri a judeţului se concentrează pe raza a 11 unităţi administrative (municipiile Iaşi şi Paşcani, oraşul Târgu Frumos, comunele Miroslava, Valea Lupului, Tomeşti, Leţcani, Holboca, Cotnari, Ciurea şi Bârnova). Municipiul Iaşi are 9.982 de firme active, cu o cifră totală a afacerilor de 3,15 miliarde de euro, iar Paşcaniul 638 de unităţi economice active care au produs în 2016 afaceri de 267,7 milioane de euro. Oraşul Târgu Frumos avea anul trecut 169 de societăţi active, potrivit datelor centralizate de Camera de Comerţ şi Industrie Iași, cu afaceri de 50,9 milioane euro. În oraşul Hârlău îşi desfăşurau activitatea, în anul 2016, 126 de firme, iar în Podu Iloaiei erau 79 de societăţi active, afacerile însumate ale acestora fiind de 22,3 milioane euro în cazul Hârlăului, respectiv de 11,9 milioane de euro la Podu Iloaiei.
12.639 de firme din Iaşi au până la 9 salariaţi
Tot sub spectrul polarizării sunt şi situaţiile la nivel de firme individuale. Din datele obţinute de la Camera de Comerţ şi Industrie Iași reiese că cele mai puternice 150 de companii din totalul celor 14.340 de firme active (adică 1%) însumează nu mai puţin de 50% din cifra de afaceri a judeţului, iar în cadrul primelor 10 companii, Delphi Diesel Systems are o cifră de afaceri de 425,9 milioane de euro, cât a următoarelor nouă firme la un loc: Antibiotice SA (74,5 milioane euro), ArcelorMittal Tubular Products (69,9 milioane euro), Conex Distribution (47 milioane euro), Media Rom Grup (46,6 milioane euro), Fidelis Energy (44,8 milioane euro), Build Corp (37,8 milioane euro), Industrializarea Cărnii (Kosarom) (37 milioane euro), Iulius Management Center (32,1 milioane lei), ApaVital (31,3 milioane euro). Aproximativ 10.600 de societăţi au raportat afaceri de sub 100.000 de euro în 2016, circa 3.000 un indicator cuprins între 100.000 şi 1 milion de euro, respectiv 561 de companii ieşene au declarat în bilanţ o cifră de afaceri între 1 şi 5 milioane de euro. Judeţul are în prezent 4 companii locale cu peste 1.000 de salariaţi, 39 pentru care lucrează între 250 şi 999 de angajaţi, iar 226 este numărul societăţilor care au între 50 şi 259 de persoane în subordine. În schimb, 12.639 de firme din Iaşi au avut în 2016 până la 9 salariaţi.
Afacerile din IT au explodat
Din cifra de afaceri de 4,7 miliarde de euro, înregistrată anul trecut pe judeţ, un aport de 31,98 procente l-au avut cele 4.493 de firme ieşene active din domeniul comerţului, iar industria, prin 1.202 de companii, a contribuit la cuantumul total cu 1,4 miliarde euro (29,80%). Cifra de afaceri din domeniul IT&C a cunoscut o creştere spectaculoasă în ultimii ani, până la valoarea de 264,6 milioane de lei, ajungând astfel la aproape 200% faţă de anul 2008. Industria, agricultura şi turismul (care include şi restaurantele) s-au situat la capitolul afaceri la circa 150% faţă de 2008, serviciile la 107%, în timp ce firmele locale care activează în comerţ şi construcţii se află încă sub nivelul de dinainte de criză, la 90%, respectiv 55%. În ce priveşte numărul de salariaţi, cu excepţia IT-ului care a înregistrat un salt mai mare al numărului de salariaţi decât al cifrei de afaceri prin comparaţie cu anul 2008, în celelalte domenii, fiecare în ansamblul său, în momentul 2016, se consemnează valori inferioare faţă de cifra afacerilor. Astfel, dacă în industrie cifra de afaceri de anul trecut a fost mai mare cu 41% faţă de anul 2008, numărul de salariaţi este mai mic cu 26%.
Se merge pe o gheaţă subţire
„Chiar dacă se consideră că perioada de criză s-a încheiat, economia locală încă păşeşte pe o gheaţă subţire, din multe puncte de vedere, şi am să dau doar trei exemple. O pondere atât de mare a relaţiei comerciale cu UE în anasamblul comerţului exterior, aproape trei sferturi, poate fi considerată o vulnerabilitate şi cred că ar fi benefică o diversificare a pieţelor de desfacere, de pildă către Asia şi Africa. Şi industria prezintă, la rândul ei, o vulnerabilitate: firma cu cifra de afaceri cea mai mare produce cât următoarele zece la un loc. Evoluţia ascendentă a IT-ului este îmbucurătoare: sunt de două ori mai multe firme decât înainte de criză, cu o cifră de afaceri de două ori mai mare, lucru de natură să reţină în plan local o resursă umană de bună calitate. Şi aceasta fără să punem la socoteală şi subsidiarele din Iaşi ale firmelor care îşi au sediul în Bucureşti, Cluj sau Timişoara, de exemplu. Dar dacă ne uităm mai atent la ce compune acest domeniu, din punct de vedere al cifrei de afaceri, vedem şi aici o posibilă vulnerabilitate: ponderea mare a soft-ului realizat la comandă şi a serviciilor de outsourcing, în comparaţie cu activitatea de realizare software ca produse sub marcă proprie”, a declarat jurnaliştilor „Ziarului de Iaşi” Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie. Tot din statistica firmelor active reiese că 20% din firmele active din judeţ au o vârstă de 1-2 ani, în timp ce 25% sunt pe piaţă de 3-6 ani, iar 55% au fost înfiinţate cu mai bine de 6 ani în urmă. Altfel spus, circa jumătate din firmele active pe piaţă au o vârstă mai mică de 6 ani. În procent de 60%, asociaţii şi acţionarii firmelor ieşene au vârsta cuprinsă între 30 şi 49 de ani, iar femeile sunt prezente în număr de 15.604 (39% din totalul persoanelor juridice) în acţionariatul companiilor înregistrate în judeţ.
Ce domenii sunt pe plus
„În ciuda crizei traversate, spiritul antreprenorial a ştiut să speculeze câteva nişe din zona serviciilor. Astfel, serviciile private în domeniul sănătăţii au cunoscut doar un foarte mic recul în 2009 – o scădere de 6% a cifrei de afaceri faţă de 2008 –, după care au crescut constant, în 2016 ajungând la 348% faţă de 2008, deci au crescut de trei ori şi jumătate. Un alt sector: serviciile de poştă şi curierat au avut de suferit la începutul crizei, înjumătăţindu-se, după care şi-au revenit spectaculos, acum fiind la un nivel de 332% comparativ cu 2008. De asemenea, serviciile administrative şi de suport, care acum sunt la un nivel dublu faţă de 2008 sau serviciile de traducere şi interpretariat, care au avut o evoluţie fluctuantă, dar în ultimii doi ani s-au ridicat la circa 150% faţă de anul anterior crizei economice. În domeniul turismului, pe segmentul agenţiilor de turism, criza a coborât cifra de afaceri a firmelor locale până la 78%, după care acestea şi-au revenit treptat, în anul 2016 cifra de afaceri fiind la un nivel de 133% faţă de 2008. Agricultura a fost un domeniu care s-a redresat după criză: cultivarea plantelor (care s-a ridicat la 227%), creşterea animalelor (148%) şi piscicultura (160%) au găsit resorturile cu care să se repună pe picioare. Menţionez că statistica aceasta se referă în principal la societăţi comerciale”, a detaliat Sorin Gheorghiu, director în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie. Ca în fiecare an, statisticile instituţiei prefaţează clasamentul celor mai performante firme locale, editat sub denumirea „Topul Firmelor din judeţul Iaşi”, un alt barometru al economiei ieşene care, potrivit oficialilor Camerei de Comerţ şi Industrie, este în curs de finalizare şi se preconizează a fi dat publicităţii în primele zile ale lunii septembrie.
CITEȘTE ȘI Breviar economic al judeţului Iaşi, realizat de Camera de Comerţ și Industrie
Conferinţă dedicată antreprenorilor din mediul online, la Camera de Comerţ
