A început oficial cenzura Internetului în România! ONG-urile trag un semnal de alarmă

Această cenzurare a internetului a devenit posibilă în temeiul legii nr. 124/2015, promulgată pe 12 iunie 2015, care, la art. 10(7) stipulează că: „Furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice […], sunt obligaţi să respecte deciziile Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. referitoare la restricţionarea accesului către site-urile de jocuri de noroc neautorizate în România, precum şi cele referitoare la reclamă şi publicitatea acelor jocuri de noroc organizate de către un operator de jocuri de noroc nelicenţiat în România”, scrie epochtimes.com

 

La 12 zile de la promulgarea acestei legi, ONJN a adoptat, fără dezbatere publică, o decizie, publicată pe site-ul instituţiei abia după o lună de la adoptare, care nu numai că obligă furnizorii să blocheze accesul la unele site-uri prin DNS, ci şi să redirecţioneze utilizatorii către un site găzduit de STS http://213.177.28.90/

 

La sfârşitul lui iulie 2015 ONJN deja a trimis o somaţie în acest sens la adresa furnizorilor de Internet prin care îi obligă să implementeze această decizie.

 

ApTI împreună cu alte 5 organizaţii non-guvernamentale – Activewatch, APADOR – CH, CJI, CRJI şi Fundaţia Ceata – au avertizat de anul trecut ONJN că aceste măsuri încalcă drepturile fundamentale, însă instituţia respectiva a ignorat pur şi simplu demersul ONG-urilor, inclusiv cererea de dezbatere publică înainte de adoptarea actului normativ.

 

În consecinţă, miercuri, 19 august, cele şase organizaţii au trimis o nouă cerere către ONJN, "sperând că în ceasul al 12-lea decidenţii din această instituţie vor înţelege că nu este vorba despre o simplă chestiune tehnică, ci despre o măsură cu efecte nebănuite".

 

De asemenea, ONG-urile au adresat o scrisoare deschisă furnizorilor de servicii Internet, cerându-le acestora să ia o poziţie publică pe acest subiect şi să ceară să rămână furnizori tehnici de servicii, nu instrumente de cenzură. De semenea, ONG-urile le mai cer furnizorilor de internet să acţioneze în instanţa şi să ceară suspendarea măsurii până la decizia instanţelor competente. Apelul către furnizorii de internet poate fi accesat aici

 

 

Furnizorii de servicii Internet vor fi obligaţi să implementeze un sistem de filtrare a site-urilor, obligatoriu, pentru toţi clienţii lor. Aceştia vor deveni practic cenzorii informaţiei accesate de orice utilizator român. De asemenea, conform deciziei ONJN din 24.06.2015, aceasta înseamnă şi că STS, cel puţin, va putea colecta toate adresele IP ale utilizatorilor de Internet de pe teritoriul României care încercă să acceseze acele site-uri, semnalează ONG-urile

 

În opinia celor şase organizaţii, acest fapt ridică mai multe probleme, respectiv, instituie cenzura conţinutului pe Internet, încalcă dreptul la viaţa privată prin alterarea confidenţialităţii comunicaţiei electronice.

 

Mai mult, interceptarea unei transmisii de date informatice este o infracţiune iar blocarea prin DNS creează o serie de probleme indirecte tehnice de securitate informatică. De asemenea, măsurile sunt tehnic inutile şi pot fi uşor depăşite.

 

 

În comunicatul de presă se reaminteşte că Uniunea Europeană a inclus în directiva 2002/21/CE privind comunicaţiile electronice obligaţia pentru statele membre ca accesul la Internet să nu poată fi blocat sau limitat în mod abuziv. Ori, blocarea site-urilor web prin intermediul furnizorului de servicii Internet constituie o măsură de cenzură a conţinutului online, măsură ce ridică probleme serioase în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului în general şi a dreptului la liberă exprimare în particular.

 

Mai mult, internetul şi site-urile web sunt unanim recunoscute ca mijloace de comunicare în masă, astfel blocarea acestora în mod arbitrar riscă să contravină Constituţiei României care prevede că „Cenzura de orice fel este interzisă” şi că „nici o publicaţie nu poate fi suprimată”. De asemenea, faptul că o autoritate administrativă, şi nu o instanţă de judecată poate să decidă, fără posibilitate de apelare, că un anumit site nu trebuie să fie accesat de către utilizatori ridică probleme ale constituţionalităţii deciziei.

 

Raportorul ONU cu privire la libertatea de exprimare concluzionează cu privire la acest subiect că: “Măsurile de blocare constituie o modalitate inutilă şi disproporţionată de a atinge scopul declarat”. De altfel, la nivel mondial, sunt deja documentate cazuri în care, în funcţie de metoda tehnică folosită, blocarea a dus la imposibilitatea accesului la site-uri 100% legale, dar găzduite pe acelaşi IP, sau la blocarea unui site întreg (de ex. Wikipedia sau Instagram) pentru un singur conţinut discutabil.

 

Aceste aspecte sunt cu atât mai importante cu cât se doreşte nu numai crearea unei liste negre cu societăţi "neautorizate" care va fi transmisă furnizorilor de Internet, dar şi identificarea site-urilor care în cadrul unor activităţi de marketing, reclamă, publicitate sau alte activităţi cu caracter promoţional, oferă legături către jocurile de noroc neautorizate în România, arată ONG-urile, adăugând că acest demers induce un real pericol de apariţie a unor decizii arbitrare cauzate de interpretabilitatea acestei prevederi. "O pagină de Facebook este un site? Un videoclip pe Youtube.com este promovare? Dar pe Trilulilu.ro? Dacă Google.ro afişează rezultate care promovează site-uri de pariuri neautorizate va fi blocat? Dar Google.com", întreabă asociaţiile.

 

Nu în ultimul rând, implementarea unui astfel sistem de blocare a site-urilor de către furnizorii de servicii Internet înseamnă că sunt create şi puse în funcţiune o serie de instrumente de cenzură care pot fi extinse foarte uşor la alte domenii. Iar odată blocarea Internetului acceptată şi sistemul tehnic pentru implementarea acesteia pus la punct, din ce în ce mai mulţi vor cere ca din ce în ce mai multe lucruri să fie cenzurate.

 

Astfel, în Italia, sistemul de blocare a Internetului a fost creat, iniţial, tot pentru a împiedica accesul la jocuri de noroc online neautorizate pentru ca, de la o listă simplă în domeniul jocurilor neautorizate de noroc din 2006 să se ajungă astăzi la o listă complexă de site-uri blocate, din care peste 900 de site-uri au fost adăugate de poliţia italiană fără intervenţie judiciară. Iar Italia nu este singurul astfel de exemplu o situaţie similară înregistrându-se şi în Franţa.

 

 

Furnizorii de servicii Internet (ISP – Internet Service Provider) au obligaţii de asigurare a confidenţialităţii comunicaţiilor electronice, pe care doar le intermediază din punct de vedere tehnic. Ori, o decizie de blocare şi redirectare prin ISP a unui site intervine în comunicarea dintre utilizatorul de Internet şi site-ul respectiv, şi îl retrimite, fără a-l anunţa în prealabil, către un alt site, în cazul nostru – unul operat de o instituţie militarizată.

 

Prin această acţiune ISP-ul transmite STS toate datele de trafic care pot identifica un utilizator de Internet, încălcând Art. 4 din legea 506/2004 privind viaţa privată în sectorul comunicaţiilor electronice, precum şi legea 677/2001 prin transmiterea unor date personale (cum ar fi adresa IP) unor terţi, fără informarea sau consimţământul utilizatorului.

 

Respectând principiul ierarhiei actelor normative, un ordin al unei autorităţi administrative nu poate încălca dispoziţii imperative ale unei legi sau să încalce drepturile fundamentale.

 

Interceptarea unei transmisii de date informatice este o infracţiune

 

Interceptarea unei transmisii de date informatice este o infracţiune conform Art. 361 din noul Cod penal. Incriminarea penală a unei astfel de fapte este impusă de faptul că o astfel de activitate reprezintă în practică o alterare a funcţionării corecte a sistemelor şi reţelelor informatice.

 

Textul integral, pe epochtimes.com